Scoala de corecție(vkook)

Capitolul 44

Jungkook fusese internat de urgentă in spital. Namjoon incerca sa îl liniștească pe Jin dar băiatul doar tremura de când e in spital. Jimin la fel arăta îngrozitor. Planse de atât de mult încât se mira ca mai are lacrimi. Yoongi doar își strânse iubitul in brațe măcar sa stie ca e lângă el chiar dacă nu îl va putea liniști. Iar Taehyung doar privi un punct fix. Băieții nu doreau sa se apropie de el fiindcă știau ca are nevoie de liniște. Trecuse deja 4 ore de la internare iar nici un doctor nu spuneau nimic. Au fost ușurați ca Jungkook nu are nimic grav de când le spuse doctorul la internare dar și îngrijorați din cauza ca nu se trezise încă.

Fiind neatent Taehyung nu își dăduse seama ca doctorul e lângă el pana ce nu îl zgudui încet Namjoon pentru al trezi din transă.

-Domnule Kim se pare ca nu ați auzit ce am zis prietenilor dumneavoastră, spune dregandu-și vocea, Domnul Jeon sa trezit și puteți sa îl vizitați dar trebuie sa mai steie in spital pentru orice eventualitate, după dosarul sau e mai bine sa fie sub supravegherea noastră 5 zile, iar atunci puteți sa îl luați acasa, o zi frumoasa, cu asta spus se îndepărta de baieti vizitând alt pacient.

Taehyung când auzise vestea se ridica de pe scaun și intra brusc in salonul unde era Kook. Când își simnti deja lacrimile ce vroiau sa ii curgă din ochi băiatul șterse rapid mergând spre pat. Era bucuros ca brunetul nu partide nimic dar și ii era teama. Nu știa dacă e vechiul Jungkook sau noul dar vroia sa riște. Vroia rapid sa stie dacă nu e băiatul cu suflet rece.

-Jungkook? șopti încât brunetul sa îl audă.

Kook își întoarce privirea spre el, Taehyung tremurând când văzuse acea privire rece ce ii dadea coșmaruri in fiecare seara, așa ca se dăduse un pas mai in spate. Dar nu se așteptase ca brunetul sa se ridice din pat și sa îl strângă puternic in brațe. Era șocat, nu putea sa se miște. Când ii simnti respirația pe gatul sau se trezi si il cuprinse atât de puternic încât vroia ca sa nu ii mai deie drumul niciodată.

-Jungkook?

Băiatul tăcea. Dorea doar sa îl simnte iarasi, fără sa ii întrerupă cineva, vroia sa fie in brațele satenului ce îl iubește fiindcă ii fusese dor.

Taehyung zâmbi usor și îl ridicase in brațe brunetul fiind nevoit sa ii înconjoare talia celui mare. Cu pași ușori sa intreptat spre pat așezându-l cu grija și după luandul in brațe strâns Kook afundandu-și capul in scorbura gâtului celui mare.

-Jungkook, băiatul ii ridicase un pic capul ca sa ii privească ochii sticloși din cauza lacrimilor ce dădeau sa iasa, iubire îmi pare așa de rău, șopti cu regret.

Kook dădu din cap rapid si ii lua fata in palmele sale micuțe sarutandui apăsat buzele scurt.

-Nu trebuie sa îți ceri scuze Taehyung, știu ca nu ai vrut, și am văzut tot, și îmi pare așa rău, nu puteam sa îmi controlez corpul , te rog sa nu pui la suflet acele cuvinte, nu eu le-am spus serios, spune Kook deja lacrimile navalind pe obraji.

Taehyung îl lua strâns in brațe zâmbind trist.

-Jungkook nu e vina ta, e a mea, te rog nu mai spune ok, acum suntem bine totul a revenit la normal și nu ai idee ce bucuros sunt ca te pot strânge in brațe insfarsit, spune sarutandui scurt fruntea.

Jungkook se rușina dar ii săruta încet gatul.

-Iubire culcate puțin fiindcă ești obosit ok?zâmbi și ii mângâie încet spatele băiatul gemand scurt de placere.

-Stai cu mine?

-Desigur.

***
După 5 zile

-Ce bine e acasa!! tipa Jungkook bucuros și se trânti pe canapea stârnind chicote de la băieții ce îl priveau amuzant.

-Jungkook îți este foame? întreaba Jin blând.

Kook da scurt din cap și zâmbi. Băieții mai nu începură sa plângă de fericire ca Jungkook este bine și ca va fi ca înainte. Taehyung se apropie de el și îl lua in brațe sarutandui fruntea și obrajii. Cel mic roși puternic ascunzându-și fata după palmele sale mici. Satenul privind adorabilitatea iubitului sau chicoti și ii săruta palmele.

-Promit ca voi avea grija de tine pentru tot restul vieții.

Capitolul dorit îmi pare rău ca este așa scurt dar nu mai stiam ce sa scriu. Oricum fără acest capitol a mai ramas unul. Voi incerca sa scriu și ultimul capitolul cât mai rapid așa ca sper ca va plăcut.