Scoala de corecție(vkook)

Epilog

După 4 ani...

De când Jungkook la văzut pentru prima data pe Taehyung a știut ca e o amenințare și ca niciodată nu avea sa se împrietenească cu el. Doar din cauza personalității lui. Era prea pervers și băiatului niciodată nu ia plăcut acest gen de băiat, defapt nici nu placea băieții fiind mai mult cu fetele. Dar niciodată nu ia trecut prin cap ca acest gen de băiat îl va face sa se îndrăgostească nebunește. Acum era fericit ca Taheyung nu la lăsat, nu sa plictist de refuzurile lui. Și după atata timp putea spune ca e fericit, fericit lângă iubirea lui, prima lui iubire.

Brunetul incepu sa zâmbească, privind cum iubitul sau incerca sa îl îmbrace pe fiul lor. Micutul era atât de poznaș încât cei doi nu știau cum ii putu face fata, dar îl iubeau, atât de tare încât simnt ca el face parte din sângele lor.

-Yaa nu rade și vino sa ma ajuti, se plânge cel mare trantindu-se obosit pe canapea cu scurtita celui mic.

-Nici sa îl îmbraci nu poti, of Taehyung ce ma fac cu tine, da din cap țuguindusi buzele dar bufni in ras când ii observa privirea urata.

Sa ridicat de pe canapea apropiindu-se de el și ii lua scurtita in mâna chemandul pe băiatul ce încă alerga prin casa.

-Hyun-Su vino la mine, spune brunetul copilul fiind imediat lângă tatăl sau.

Taehyung îl privi urat dar ofta zâmbind scurt. Nu știa ce noroc are ca in fata lui sta cei doi comori din viața lui. Era atât de recunoscător încât ii vine sa plângă de fericire. Când observa Jungkook ii încheie scurtita se ridica și îl lua in brațe depunând un sarut pe gatul sau.

-Sunt atât de fericit, nici nu îți dai seama, era tot ce îmi doream sa fiu lângă doua persoane împortate pentru mine, ii șopti in ureche Jungkook cutremurandu-de un pic dar se întoarse privindu-l cu dragoste in ochi, multumesc Jungkook, multumesc ca ești lângă mine, și ca mi-ai fost alături când aveam nevoie, te iubesc mică mea floare, spune brunetul vărsând câteva lacrimi fiind fericit.

Îl luase strâns in brațe începând sa plângă de fericire. Dar simnti cum paltonul sau se mișca privind mica comoara de lângă el.

-Oppa când ne ducem la unchiul Jimin? întreaba cu botic micutul Jungkook respirând încet.

Era prea adorabil, încât ii venea sa îl mănânce.

-Plecam acum petală, ii răspunde luandul in brațe și sarutandui fiecare obraz stârnind un raset din partea celui mic.

Taehyung privi cu dragoste imaginea din fata lui încât se gândit, cum a ajuns dintr-o persoana ce ii placea doar sa își bată joc, intr-o persoana ce acum ii vine sa plângă de fericire. Nici nu putu reda prin cuvinte cât de fericit este.

-Oppa!! tipa micutul in urechea satenului acesta tresarind speriat.

-C-Ce... Ce sa întâmplat!? întreaba speriat luandul in brațe crezând ca micutul sa lovit.

-Oppa mia spus ca o sa ma duci la carusel e adevărat? întreba cu dorința in ochi Taehyung privindu-l scurt pe bărbatul ce râdea pe sub mustăți.

Nu ținea minte sa fi promis așa ceva, dar pentru micutul din brațele lui va face orice.

-Desigur ca da, dar înainte sa plecam la carusel trebuie sa vorbesc ceva in particular cu tati nui așa? întreaba avand o privire perversa Jungkook rosind numai decât.

Micutul ii privi confuz dar incepu sa chicoteasca bătând din palme.

-Yee carusel! tipa micutul făcându-i pe cei doi sa zâmbească.

Taehyung îl lăsă pe Hyun-Su acesta fugind rapid spre mașina. Sa apropiat de brunet luandul in brațe in timp ce ii mirosi parfumul deja preferat.

-Ar trebui sa te pedepsesc pentru cuvintele neadevărate nu crezi? șopti suav in urechea brunetului acesta începând sa se cutremure.

-T-Taehyung trebuie sa plecam Hyun-Su ne
a-așteaptă, încearcă sa spună dar gemu încet când satenul incepu sa ii sărute gatul.

Taehyung chicoti apropiindu-se de urechea lui

-Diseara ești al meu, ranji in timp ce ii linge lobul urechii brunetul gemand de placere.

Chiar dacă trecuse mult timp de când sunt impreuna tot simnte fluturașii in stomac când Taehyung e aproape, ceea ce îl face sa se îndrăgostească mai mult, dacă este posibil. Putea spune ca este fericit, fericit lângă el, fericit ca simnte din nou iubire. De când îl adoptase pe Hyung-Su a știut ca asta e ceea ce a dorit. Sa fie o familie. Si a jurat ca o sa ducă aceasta familie pana la capăt, pana vor muri.