Intersection Vol 1- Secrete În Umbră 🔞 FINALIZATA

Capitolul 22

22

       Anthony plecase din vilă cu primele raze ale dimineții însă nu înainte de a o privi cum doarme mângâiată de lumina ce pătrundea printre perdelele trase. Fiecare minut al nopții îl petrecuse încercând  din toate puterile să reziste tentației de a pleca în camera ei să o cuprindă în brațe,  să îi simtă parfumul de vanilie și să îi mângâie pielea delicată a chipului ei mirific. Își deschide primi doi nasturi de la cămașă și se așează pe scaunul din piele lăsând capul pe spătarul acestuia.

     —Te deranjez? Mattia își bagă capul pe ușa și îl privește ridicând o sprânceană în sus.

    —Nu, intră. Mattia pășește spre centrul camerei și se așează pe unul dintre fotoliile ce se aflau în față biroului.

     —Voiam să mă asigur că te simți bine. Știu că vestea de aseară te-a cam dat peste cap și crede-mă frățioare și pe mine m-a lăsat fără cuvinte. Anthony își duce privirea spre el și se ridică în picioare în scurt timp sprijininduse cu fundul de marginea biroului lângă Mattia.

    —Sunt bine cu toate că toată povestea  asta mă pune pe gânduri. Își încrucișează mâinile la piept și îl privește încruntânduse puțin.

    — Ce poate fi ciudat? Nu cred că tatăl nostru ar divulga un astfel de secret dacă nu ar avea niște motive întemeiate.

    —Probabil. Sau pur și simplu se joacă iar cu mințile noastre cum făcea când eram mici.

    —Sunt lucruri din trecut. Era modul lui de a ne învața cum să luptăm în lumea din care facem parte. Nu îți înțeleg aluziile Anthony.

    —Mă refer la faptul că este ciudat  cum mama a acceptat nunta dintre mine și Cataleya știind adevărul.

     —Nu m-am gândit la asta. Murmură Mattia atigânduși barba cu două degete.—Să înțeleg că nu crezi în cuvintele tatălui nostru. Crezi că este un simplu joc?

     —Sper! Rostește pe un ton dur și își lasă mâinile pe lângă corp plecând spre colțul camerei unde se află masa cu sticlele de băutură. —Este o speranță ce mă ține la suprafață altfel nu știu ce aș putea face cu situația ce s-a creat între mine și Cataleya.

    —Nu te pot condamna este o  femeie formidabilă însă dacă este cu adevărat sora noastră? Anthony toarnă două pahare cu apă simțind cum gâtul îi este uscat și se întoarce spre fratele lui.

    —În acest caz sunt futut la propriu. Mă rog ce noutăți îmi aduci despre încărcătura de aznoapte? Își reia locul pe fotoliu și își împreunează mâinile punând coturile pe masa de lemn.

    —Chiar despre asta voiam să vorbim însă cu atâtea probleme nu voiam să îți mai dau și alte vești rele. Marfa a fost oprită de poliție. Au confiscat tot!

     —La naiba! Pumnul lui Anthony sfârșește în lemnul dur al biroului și oftează închizând ochii preț de câteva momente —Asta ne mai lipsea. Cum este posibil așa ceva. Nu au mai reușit să ne prindă de ani buni.

    —Nu știu toate detaliile, omul nostru se află după gratii însă avocatul se ocupă deja și în câteva ore voi avea restul detaliilor. Între timp ocupate de problemele personale aici mă gândesc eu la absolut tot.