Floare de maidan !NEW!

Capitolul 6

"You take my mind away / When you touch me that way

This place, Your face

It gets hard to breathe / I know you're feeling me now

You are all I see / Almost like we're dreaming"

M-am îmbrăcat pentru lucru mai bine decât de obicei. Am încercat pe cât posibil să nu mă afum de mâncare deși nu cred că am reușit. Nici nu-mi dau seama când am ajuns să-mi doresc să treacă ziua de lucru repede, ca să-l văd pe Jekyll. Și chiar dacă încă mă sperie într-o oarecare măsură, în prezența lui, misterul care-l învăluie mă atrage și mă face să simt în tot corpul meu niște fiori electrizanți.

— Unde aș putea să-mi fac un tatuaj? Îl întreb de îndată ce urc în mașina lui cu gândul la frumoasele sale desene bătute adânc în piele cu cerneală.

Ce-i drept, nu i-am văzut în detaliu tatuajele dar nici nu-i pot cere să se dezbrace fără să nu-i las o impresie greșită.

— Vorbești serios? Vrei un tatuaj? Mă întreabă surprins și demarează.

— Da. Ceva mic pentru început, îi spun temându-mă totuși de durere.

Întotdeauna am fost fascinată de tatuaje, dar cu mama bolnavă, n-am avut vreme de ele.

— Pot să ți-l fac eu, îmi spune serios.

— Faci tatuaje? Mă întorc spre el mirată.

— Da. Am acasă un atelier amenajat. Vrei să-l vezi?

— Da, îi spun fără să mă gândesc și-l observ cum schimbă direcția de mers.

Sunt puțin îngrijorată că Jekyll mă duce acasă la el dar de data asta nu mi-e frică că mi-ar face ceva rău. Lucrul nou de care mi-e teamă, este că-mi place prea mult prezența lui. Iar ce mă alarmează și mai tare, este că-mi place adrenalina și teama pe care o simt lângă el. Mă face să mă simt vie.

Coborâtă din jeepul negru, nu pot să nu remarc casa mică dar îngrijită și gardul recent vopsit, lucruri rar întâlnite prin acest cartier. Observ și camerele de supraveghere. Nu că ar fi ascunse vederii. Mi-e clar că Jekyll o duce mai bine decât vecinii săi și că are un renume în ghetou.

Jekyll deschide ușa casei sale și mă privește lung așteptând să intru. Mă simt de parcă pășesc în bârlogul ursului, așteptând să fiu în siguranță. Ceea ce e o contradicție.

De îndată ce pășesc în casa lui, un val de emoție mă posedă subit, sperând din tot sufletul că astăzi îi voi vedea chipul.

Casa lui e mult mai modernă ca cea a bunicului meu dar totodată mai simplă și mai mică. Nu are multe lucruri și nimic nu e aruncat prin cameră cum m-aș fi așteptat. Camera de zi e mare și luminoasă, în mijlocuil ei tronând doar o canapea neagră din piele, îndreptată spre un tv prins pe perete. Am senzația că totul e nou căci miroase a lucruri noi. Și are logică, din moment ce Jekyll locuia în casa bunicului meu iar apariția mea l-a obligat să se mute.

Jekyll trece mai departe și mă poftește în prima cameră, la dreapta, unde, după prima privire, observ că e foarte întunecată, pereții gri făcând până și lumina lunii să evite să intre. Jekyll aprinde lumina și remarc studioul de tatuaje, plin cu postere și desene pe pereți, complet diferit de simplitatea pe care am văzut-o în camera de zi.