My dangerous love

11

Cobor din taxi în faţa casei din adresa şi după ce plătesc cursa merg spre poartă mare şi neagră din faţa mea. Era o casă mare, nu la fel de mare ca cea a lui Zayn sau casa Styles dar era mare şi aceasta şi plină de paznici.

- Cu ce te pot ajuta? Mă întreabă unul dintre cei doi paznici de la poartă.

- Numele meu este Anelise Carter, sunt aşteptată, spun şi imediat face semn să fie deschisă poarta.

Intru în curtea mare şi observ că nici unul dintre cei de aici nu catadicseau să mă urmărească, în schimb toţi stăteau la locurile lor şi mă priveau doar atunci când treceam pe lângă ei. Imediat ce ajung la uşa din fata aceasta se deschide în faţa mea apărând o servitoare, care părea gata să mă atace în orice moment şi deşi mă simţeam în pericol nu am arătat frică, ce rost avea. Intru în casă şi o urmez în linişte, chiar dacă nu-mi spunea. Ajungem în faţa unei uşi mari şi după ce bate deschide uşa şi-mi face semn să intru, aşa că fără să aştept să fiu rugată intru pe uşă. Camera era mare, o bibliotecă imensă şi plină cu cărţi în care se aflau patru persoane, două fete şi doi bărbate care mă priveau fix.

- Anelise, spune unul dintre ei, brunetul în timp ce blondul venea spre mine şi mă trage într-o îmbrăţişare.

- Dă-mi drumul, îi spun şi încep să-l împing de lângă mine.

- Anelise nu face asta, nu ne respinge.

- Să vă resping? Întreb confuză de cuvintele lui. Nici nu ştiu măcar cine sunteţi, am venit aici doar pentru că le aveţi pe sora şi pe verişoara lui Zayn.

- Nu-mi vorbi de gunoiul ăla, mârâie brunetul care venea spre mine.

- Nu este un gunoi, ai înţeles. Este iubitul meu pe care-l iubesc şi o fac orice pentru el, chiar să-mi pun viaţa în pericol doar că ceea ce el iubeşte să fie bine.

- Ai auzit ce-a spus, Trent fata asta este nebună.

- Michael, nu vorbi aşa despre ea, este sora noastră.

- Poftim, spun când aud ce-a spus băiatul blond. Repetă ce ai spus.

- A spus că eşti sora noastră, spune Michael. Ceea ce este adevărat.

- Nu, spun şi dau din cap că o nebună. Eu am doar un frate, Tomas care este mai mic decât mine.

- Înţeleg, nu şti.

Blondul mă priveşte trist apoi se depărtează de mine ducându-se spre canapeaua mare şi neagră unde se aflau cele două fete în schimb brunetul, Michael stătea şi am privea de parcă aştepta să-i spun ceva, de parcă se aştepta să ştiu despre ei. Le privesc pe cele două fete şi îmi dau seama imediat cine este sora lui Zayn, asta pentru că seamănă foarte tare cu domnul Styles. Părul şaten şi lung, ochi verzi şi o frumuseţe răpitoare. Cealaltă fată, verişoara lui Zayn, era blondă şi ochii ei erau albaştri dar în rest seamănă destul de mult cu Carolina.Mă duc spre canapea şi după ce le dau jos calusurile le privesc, voiam să ştiu că sunt bine.

- Sunteţi bine, v-au făcut ceva?

- Nu le-am rănit dacă la asta te aştepţi, spune blondul. Nu ne doream decât să te aducem aici nu să pornim şi un război pe care nu ne permitem să-l ducem.

- Atunci daţi-le drumul acum că eu sunt aici.

- Nu, aud vocea lui Caro.Ai venit să ne salvezi, o prostie mare având în vedere că ai venit singură. Zayn o să ne omoare pe amândouă dacă te lăsăm singură, spune şi ştiam că spune adevărul dar ele trebuiau să plece cât mai repede de aici.