My dangerous love

12

Eram de două zile în casa tatălui meu şi deja mă simţeam ca şi acasă, nu pentru că aveam o casă, nu pentru că fratele meu Tomi nu era aici, ci pentru că erau ceilalţi fraţi ai mei, Trent şi Michale care erau mereu prin preajmă. Am învăţat ceva despre cei doi fraţi ai mei multe şi totuşi mi se par aşa de puţine. Trent este dezinvolt, prietenos şi face mereu glume, el a stat mereu lângă mine, ba chiar ieri seară când am mers la culcare s-a trezit din somn şi a venit lângă mine, mi-a spus că doare doar să ştie că încă sunt aici şi că nu a fost doar închipuirea lui că am apărut în viaţa lor, în schimb Michael este închis în el, nu vorbeşte la fel de mult ca şi fratele lui, nu spune glume şi nu râde la fel de mult dar ştiu că mă priveşte, foarte atent de parcă vrea să vadă dacă plec sau nu. Tata este la fel ca Trent, face glume, îşi arata dragostea şi tot nu pot să înţeleg de ce în om ca şi el se ocupă cu ceea ce face el, dar nu contează asta ci faptul că am o familie. Acum eram în living, luăm masa în timp ce Trent tot vorbea de vreo jumătate de oră într-una.

- Dumnezeule Trent, cât m-ai poţi să vorbeşti? Întrebă Michael gata să-şi ia fratele la pumni.

- Dar Anelise trebuie să ne cunoască, aşa că cel mai bine este să-i spun tot despre mine, nu?

- Dar nu în halul ăsta, ea nu pleacă nicăieri, spune tata dar înainte să pot spune ceva uşa de la intrare se deschide şi închide cu putere.

- Ce naiba, spune tata şi se ridică în picioare chiar când în faţa noastră apare Zayn, carea părea furios.

- Zayn, spun şi fără nici un fel de frică mă ridic de pe scaun şi alerg spre el.

Zayn lasă pistonului pe care-l ţinea în mâna jos şi mă prinde în braţele lui, strângându-mă cu putere în timp ce toată lumea privea. Îmi fusese aşa de dor de el, deşi eram cu familia mea gândurile mele tot spre el se îndreptau, doamne ce bine mirosea. A parfum şi a detergent, era un pic transpirat şi a el, mirosea a Zayn. Un miros masculin, puternic şi care mă făcea să-mi doresc să fie aproape de mine mereu. Îl simt cum mă ridică de la podea şi mă strânge mai tare în braţe în timp ce-mi şopteşte la ureche "ce bine să te am iar în braţele mele", propoziţie care mi-a făcut corpul să se încălzească aşa de tare că-mi era frică să nu mă răcesc. Zayn mă sărută uşor pe colţul guri apoi mă lăsa jos.

- Ai venit, îi spun şi se citea clar în vocea mea fericirea. Am atâtea să-ţi spun.

- Începe prin a-mi spune ce-a fost în mintea ta de ai venit aici singură, spune şi vocea lui era foarte furioasă.

- Nu vorbi aşa cu sora noastră, aud vocea lui Trent din spatele meu aşa că mă uit şi-l văd pe Trent în picioare lângă Michale care ţinea mâna pe un pistol.

- Vă rog, nu trebuie să fim violenţi, el are dreptate nu trebuia să plec aşa singură, dar ştiam că fac ceva bun pentru el şi familia lui îi eram datoarea, spun uitându-mă spre fraţii mei.

- Nu-mi eşti datoare cu nimic, Anelise. Eşti iubita mea fir-ar ea să fie de treabă.

- Dar ţi-am înapoiat sora vie şi nevătămată, spun şi privirea lui se înnegurează în timp ce-i priveşte pe cei doi fraţi ai mei şi spre nefericirea mea ura din ochi lui mă întrista. Te rog Zayn, nu-i răni, sunt familia mea.

- Au noroc iubit-o, nu le-a rănit şi sunt familia ta, dar ai stat prea mult cu ei şi prea puţin cu mine, haide mergem acasă.

- Măcar staţi să mâncaţi cu noi, spune tata de data asta.

- Nu, spune Zayn şi lăsându-se în jos mă ridică pe umărul lui şi mă scoate afară din casă.

Nu eram supărată pe el, nu puteam să fiu supărată pe el pentru că ştiam că avea tot dreptul să fie furios. Eram tristă că plecăm aşa, aş fi vrut să-mi iau rămas bun de la ei până când o să ne mai vedem dar nici nu doream să-l supăr mai tare pe Zayn aşa că atunci când opreşte în faţa unei maşini, unde se afla domnul Harry care părea destul de relaxat fumând o ţigare. Zayn mă urcă pe locul din spate al maşini, apoi se aşează şi el şi după ce domnul Harry porneşte maşina, parcurgem drumul până la casa noastră, nu cea a familiei lui în linişte. Zayn mă ţinea de mână, eu îl ţineam pe el de mâna dar ştiam că era supărat, speram totuşi să nu fie prea supărat.