12

4.3K 247 2
                                    


Trecuse o săptămână de când nu l-am mai văzut pe Harry, iar starea mea de spirit era din ce în ce mai rea, nu mâncăm aproape nimic şi de ce aş face-o, până la urmă dacă mor sau nu, el nu v-a mai fii al meu. Harry i-a ordonat Elisei să-mi cumpere un apartament în oraş, unul într-un cartier bun, ba chiar mi-a dat şi nişte bani ca să pot trăi, dar eu nu de asta aveam nevoie, avem nevoie de el dar el nu avea nevoie de mine.Mă ridic de pe canapeaua din micul living, canapea de pe care nu m-am ridicat de mult vreme şi pornesc spre uşă, se pare că cineva chiar are chef să mă enerveze astăzi, pentru că sună la sonerie de mai bine de o oră. Deschid uşa, în faţa mea apărând un băiat care ţinea în mână o tavă. Băiatul nu era cum mult peste vârsta mea, înalt şi destul de corpolent dar spre deosebire de Harry, el era foarte mic.

- Dacă nu răspund la uşă, ce înseamnă, îi spun folosind un toc acid, poate mă aşa în pace.

- Bună, scuze că te deranjez, numele meu este Valentine Burke, sunt vecin cu tine şi de când te-ai mutat aici nu te-am văzut ieşind din casă, aşa că m-am gândit că poate ai vrea să mănânci ceva, ţi-am adus nişte lasagna făcută de mine, îmi spune şi-mi întinde tava care mirosea foarte frumos.

- Mulţumesc, îi spun apoi las uşa deschisă semn că poate intra şi merg spre bucătărie unde mut mâncarea într-o altă tavă.

- Woow apartamentul tău este mult mai mişto decât al meu, spune şi eu scot un chicot când îi văd faţa, chiar era uimit de ceea ce vedea.

- Da, nu mi se pare, adică este exact cum l-am cumpărat, mint pentru că nu era aşa, Elisa a cumpărat mobilă de fapt, dar am făcut o promisiune şi aveam să mă ţin de ea.

Îi întind tava şi îi fac semn să stea jos, pentru că eu chiar îmi doream să fie cineva aici cu mine, iar dacă era el sau altcineva nu conta. Îi dau şi lui o furculiţă şi după ce scot două doze de coca cola începem să mâncăm. Valentine era foarte amuzant, făcea glume foarte multe şi spre mirarea mea chiar erau unele bune.

- Spune-mi cu ce te ocupi? Mă întreabă şi eu încerc să nu arăt prea încordată.

- Păi îmi plac florile foarte mult, m-am gândit să-mi deschid o florărie dar ar fii cam prea de tot, aşa că nu ştiu încă ce vreau să fac, am doar optsprezece ani.

- Oh, super, mormăie cu gura plină de mâncare, ca un copil de patru ani.

- Tu cu ce te ocupi?

- Sunt barman aşa că mai toate nopţile sunt plecat, e o slujbă grea dar dacă vreau să am bani trebuie să o fac.

Îi dau dreptate în mintea mea, dacă îţi doreai o viaţă trebuia să ţi-o construieşti iar eu asta voi face. Valentine a stat cu mine aproape toată ziua, am vorbit, ne-am jucat cărţi ba chiar am câştigat la poker aşa că el mi-a spus că pot să-i cer orice. Nu i-am cerut nimic, nu pentru că nu aş fii vrut, ci doar pentru că Elisa şi Alina şi-au făcut apariţia în apartament, ceea ce la făcut pe Valentine să plece imediat şi pe Elisa să se încrunte. Poate avea să-i spună lui Harry, sincer aş vrea să o facă, poate avea să fie gelos şi ar venii să mă caute, să mă implore să mă întorc acasă acolo unde aş fii foarte fericită.

- Cine este tipul? Mă întreabă Alina care încerca să nu zâmbească, probabil nu dorea să o enerveze pe Elisa.

- Valentine, vecinul meu, spun aducându-le ceva de băut.

- Este sexi, adică foarte sexi.

Poate că avea dreptate, era sexi dar nu la fel de sexi că cel pe care-l iubesc din toată inima, cel care nu vrea să mă aibă în preajma lui. Elisa şi Alina nu mi-au spus de ce au venit, doar m-au interogat cu privire la vecinul mult prea sexi apoi au plecat, lăsându-mă că de obicei, singură, doar cu gândurile mele negre.

My dangerous loveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum