3

5.4K 261 5
                                    


Harry plecase de ceva timp de acasă, spunându-mi clar că nu am voie  sa mă plimb pe unde-mi vine pe proprietate, desigur aveam voie să ies afară dar nu să mă îndepărtez de casă. Pentru că nu le spusese paznicilor să fie cu ochii pe mine, era ce-a mai bună cale să încerc să scap, el nu era aici să încerce să mă oprească şi după felul cum vorbise la telefon înţelesesem că s-ar putea să ajungă târziu aşa că de ce să nu-mi încerc norocul. Era păcat că nu puteam să-mi iau şi prietenii cu mine, Alina şi Richard nu locuiau cu noi, aşa că nu aveam cum să-i contactez, nu puteam să le spun că voi dispărea de pe faţa pământului. Una dintre servitoare, mi-a adus o pereche de slapi, cică la ordinul Diavolului pentru că nu dorea să mă rănesc la picioare când mergeam prin grădină. Ceea ce mă enerva era faptul că nici o servitoare nu-mi spuneau cum le cheamă, pur şi simplu nu doreau să-mi răspundă ceea ce-mi spunea clar că această casă era un de nebuni. Intru în bucătărie care spre fericirea mea era goală aşa că încep căutarea de provizii pentru că sigur voi rătăcii prin pădure, până ajung la un drum. Găsesc un fel de coş, probabil pentru picnicuri şi după ce mă duc la frigider de unde fur câteva produse, ies în grădină.

- Unde va duce-ţi? Întreabă unul dintre paznici care purta o armă şi care arata imens, dar nu la fel ca şi Harry.

- Mi-a dat voie să ies în grădină, aşa că m-am gândit să ies şi eu la un picnic, nu am fost niciodată.

- Foarte bine, dar încercă să nu te îndepărtezi prea mult, chiar nu mi-aş dori să te împuşc, spune bărbatul şi eu înghit în sec când îi aud cuvintele, fiind foarte sigură că va avea să facă asta.

- Desigur, mormăi speriată. Cine şi-ar dorii să fie împuşcat.

Plec de lângă el, cărând coşul care era destul de greu dar ştiam că avem nevoie de acele produse, avem nevoie de această mâncare dacă-mi doream să supravieţuiesc. Merg uşor încercând să nu par prea încordată până ies din raza vizuală a tuturor paznicilor de pe proprietate apoi încep să alerg. Ştiam eu că văzusem bine de la balconul camerei mele, acea poartă mică care dădea spre pădure şi spre fericirea mea era ascunsă de nişte boscheţi. O deschid uitându-mă prin toate părţile să nu fiu văzută şi alerg în pădure nepăsându-mi de ceea ce voi păţi în pădure, totuşi scăpasem de aici.

*

Stăteam în biroul meu vorbind cu ceilalţi parteneri de afaceri ai mei, despre fiecare tranzacţie pe care o făceam când uşa se deschide pe ea intrând Denis care părea tare nervos, ceea ce era rău. Îi fac semn să stea jos până termin videoconferinţa apoi o să vedem ce s-a întâmplat. Aveam contacte în fiecare colţ al pământului şi eram mândru că la 23 de ani să fiu atât de bogat şi că lumea mă ştie de frică, logic aveam cei mai bine antrenaţi criminali şi asasini, de asemenea prostituatele mele erau destul de luxoase că lumea să le dorească. Unele dintre ele erau aşa de bune în meseria lor încât se învârtea în cercuri înalte ceea ce mă mulţumea, pentru că atunci când doream să aflu ceva sau să intervin într-o chestie colosală aveam de unde să iau informaţii.

- Ce să întâmplat? Îl întreb pe Denis care îşi bea paharul de vodcă în timp ce eu închideam video conferită cu partenerii mei.

- A fugit, îmi spune pe un ton calm dar imediat mi-am dat seama despre cine este vorba.

- Cum a fugit? Îl întreb în timp ce mă ridicam nervos de pe scaun şi mă îndreptam spre el.

- Se pare că a găsit o cale, apuca el să spună înainte ca pumnul meu să facă cunoştinţă cu faţa lui sângele începând să-i curgă din nas.

- Tu şi Elisa trebuia să aveţi grijă să nu scape. Îi vreau pe cei doi aici acum, îi ordon şi el cu mâna la nas se ridică apoi intră cu cei doi, fata şi băiatul pe care i-au cumpărat odată cu proasta mea.

My dangerous loveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum