ÎMPOTRIVA DESTINULUI (Partea I, Seria FABRO)

CAPITOLUL 3

Mașina rula pe autostrada ce ducea înspre casa ei. Mergea cu viteză maximă, parcă fugind de ceva...de cineva. Se uită insistent în oglinda retrovizoare pentru a se asigura că nu este urmărită, deși bănuia că el deja știe adresa unde locuiește. După atâția ani în care reușise să nu se facă descoperită, familia Rusler o găsise.

Lacrimile îi brăzdau fața, stricându-i machiajul. După câteva minute se liniști și reduse viteza. Trebuia să-și pună ordine în gânduri și pentru asta avea nevoie de timp. Luă telefonul în mână și alese din lista de contacte numele șefului ei: Daniel Mincu.

-Heeei! Ce faci? se auzi o voce veselă la celălalt capăt al firului. Credeam că m-ai dat uitării. Cum a decurs întâlnirea?

-Salut, Daniel! răspunse ea cu o voce joasă. Totul este bine, doar că...

Lara făcu o pauză trăgându-și răsuflarea.

-Ești ok? S-a întâmplat ceva?

-Întâlnirea a decurs favorabil. Le vom face propunerea într-o săptămână. Doar că nu mă simt prea bine și aș vrea să-mi iau două zile libere. Îți promit că voi coordona totul de acasă. Oamenii mei știu ce au de făcut.

-Lara, știi că tu nu trebuie să-mi ceri astfel de lucruri. Ia-ți liber și vorbim săptămâna viitoare. Este joi. Ne auzim luni la telefon. Ai grijă de tine! Te pup!

-Mulțumesc, și închise.

Ieși de pe autostradă pe o șosea lăturalnică, mai merse 3 km, apoi viră la stânga pe un drum asfaltat care se termina la intrarea într-o zonă rezidențială formată numai din clădiri cu apartamente. Reușise să-și achiziționeze un apartament destul de spațios și elegant, după doi ani de muncă asiduă în firmă. Fusese prima și cea mai importantă realizare a ei. Nu mai trăia pe drumuri, prin apartamente închiriate. Acum avea un cămin primitor și cald.

Intră în parcarea subterană și coborî din mașină. Urcă la etajul cinci, descuie ușa apartamentului ei și intră. O închise, sprijinindu-se de ea.

În cele din urmă răsuflă ușurată și totuși încărcată de sentimente de care crezuse că scăpase cu mult timp în urmă. Se descălță, merse în camera ei și se dezbrăcă. Intră în duș unde lăsă apa fierbinte să-i mângâie trupul, așteptând să o curețe de toată încărcătura resimțită.

Încă sub emoția șocului se întreba ce caută el aici. Nimeni nu îi spusese că el face parte din conducerea firmei cu care se semnase contractul de promovare. Dacă ar fi știut, cu siguranță că nu s-ar fi implicat personal în acest proiect și ar fi desemnat pe altcineva conducător.

Totul era în pericol acum. Jobul, siguranța ei și a familiei ei.

Caty...draga de ea. Cel mai teamă îi era pentru ea.

Fugise în cealaltă parte a țării pentru a nu-l mai vedea niciodată. Fugise departe de el și de familia lui.

Acum, era pe cale să piardă tot ce reușise să construiască în ultimii trei ani.

Apa curgea, încălzindu-i trupul. Închise ochii, rememorând imagini din trecut.