Capitolul 19- Macar daca mi-ar aduce bunica prajitura..

4.7K 244 32
                                    


Rebekah's pov.

Am deschis incet ochii,si mi-am ridicat cu grija capul de pe perna moale privind lemnele care ardeau in semineu.

-Te-ai trezit! Buna dimineata. A zis Josh chicotind,ridicandu-se de langa semineu unde mai pusese cateva lemne pe foc.

-Buna dimineata si tie,insa presimt ca nu mai este chiar dimineata. Am raspuns eu simplu chicotind ridicandu-ma in fund.

-Eh..este doar ora 13.. Insa cu tine aici parca timpul a stat in loc. A afirmat el asezandu-se pe canapea langa mine.

-Spune-mi doar ca nu am sforait,sau balit pe aici.. Am zis eu razand fals,facandu-l pe Josh sa chicoteasca evidentiandu-si din nou acele gropite adorabile.

-Doar putin..Insa nu conteaza,tu oricum esti perfecta. A spus el zambind,dandu-mi o suvita pe dupa ureche.

-Si tu esti un mic lingusitor..Am adaugat eu chicotind,asezandu-mi capul pe umarul sau.

-Un lingusitor care este indragostit.....A continuat el,privindu-ma in ochii mei care nu stiau cum sa se ascunda.

-Nu a mai sunat nimeni,nu? Am intrebat eu inghitind in sec in timp ce am schimbat subiectul.

-Nu..Inafara ca ai primit vreo 30 de apeluri de la Ariana..Nu a mai sunat nimeni.. A raspuns el simplu,facandu-ma sa ma incrunt ca mai apoi sa bufneasca intr-un ras colorat.

-Ma si gandeam ca s-a palit la cap sau a lasat-o dracusorul de ureche.. Am afirmat eu razand in timp ce Josh s-a ridicat in picioare.

-Hmm..Ma gandeam..Ai vrea sa iei micul dejun sau pranzul impreuna impreuna cu mine? M-a intrebat el,intinzandu-mi mana de indata ce am dat afirmativ din cap.

Ne-am indreptat impreuna spre o bucatarie destul de micuta in comparatie cu a noastra dar decorata extrem de frumos si cu gust.

-Vrei omleta? M-a intrebat Josh in timp ce s-a apropiat de frigider,scotand din el un cofrag cu oua.

-Sigur. Am raspuns eu simplu asezandu-ma pe unul din cele 4 scaune ale mesei,privindu-l cum pregateste de zor omleta; scapandu-mi un mic chicot.

-De ce chicotesti? A adaugat el ridicandu-si o spranceana,in timp ce si-a asezat pe umar un mic prosop de bucatarie.

-Nu stiam ca sti sa gatesti.. Am zis eu simplu,punandu-mi mana stanga la gura pentru a putea chicotii in liniste.

-Pai..Traind singur de ceva timp a trebuit sa invat sa gatesc fiindca daca ma bazam pe fast food-uri nu mai puteam intra in casa.. A raspuns el zambind scurt,ca apoi sa scoata dintr-un sertar doua farfurii si imi inmaneze una cu "micul dejun" care sa recunoastem ca era mai degraba pranzul..

-Se pare ca iarna aceasta vom avea o surpriza de proportii.. A afirmat el de indata a gatat de mancat.

-La ce te referi?

-Pai..Chiar inainte sa te trezesti au avertizat cei de la meteo cod galben de zapada si aici..Si din cate stiu eu in LA nu prea  des stratul de zapada depaseste 10 centimetrii..

-Huh..serios? Asta inseamna ca trebuie sa imi schimb cauciucurile la masina.. Am adaugat eu zambind scurt si fals.

Urasc cand trebuie sa imi schimb cauciucurile la masina.. Este prea mult stat degeaba pana in sfarsit ii vine masinii tale randul la schimbarea cauciucurilor si prea mult de asteptat pana Steve isi face treaba..

Omul acela ar trebuii sa lucreze mai mult fiindca in cazul de fata el este platit pentru ca sta degeaba si te tine la povesti cu orele pana isi face treaba.

The Brothers Styles -Finalizat-Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum