Se așeză la masă unde îl așteapta fata, care se uita tristă către el, încolăcindu și mâinile în jurul pântecului.Băiatul privi indiferent spre ea, mai apoi scoase niste bani.
— P-pentru ce sunt ăstia?— Ori faci avort, ori pleci. Ți-am spus, mie nu-mi trebuiesc copii acum. Plus, am o iubită.
— D-Dar.. mi-ai promis că te vei desparte de ea pentru că este o curva! Ai zis că nu o iubești, că o să fi cu mine..ai zis că... Mă iubești.
Șopti mai mult fata, cu lacrimi in ochii, încolăcindu și brațele mai mult în jurul pântecului.
— Câte luni ai?— D-Doua.. Beomgyu, te rog Înțelege, poate că sunt eu o copilă dar nu îi pot lua viața pruncului meu. Consideră mă cum vrei tu, dar nu o voi face.
— Mina..eu, nu o să-ți pot fi alaturi. Mai bine îl avortezi decât să crească fără tată.
— N-Nu! E copilul meu, fac ce vreau cu el!
Strigă fata către băiat, luând bani și plecând din cafenea cu lacrimi in ochii.
Se opri la un moment dat când porni ploia, putându și din nou o mana pe pântec zâmbid ușor.
— Micuțule..sau Micuțo. Eomma îți promite că te va crește și iubi, fără Appa. O sa ai o viață fericită și fără el. O sa ne descurcam noi singuri, ai sa vezi.
Șopti ea plângând, picaturile de ploaie mascându i lacrimile. Se uită la banii ce îi avea în mana, străgandu i puternic.
— O-O sa n-ne ajungă pentru o săptămână. Mami o sa se angajeze și tot nu renunță la tine.
Zâmbi ușor, ștergându și apă după chip mai apoi pornind spre casă unde o aștepta mama ei..
***
— A fost delicios. Mulțumesc, Mommy.
Hyea nu auzi ce spuse Jungkook deoarece ea era atentă la telefon, așteptând din clipă în clipă un apel de la Beomgyu.
Jungkook văzu că nu era atentă la el, ci la telefon mușcându și ușor buza de jos.
Oare să-i spun? Dar hyung.. s-ar infuria așa de tare pe mine..
— Umm.. Mommy? Ești aici?
— Uh? Oh, da babyboy. Ai terminat de mâncat?
Băiatul doar dăduse afirmativ din cap, zâmbid către Hyea care se ridica de la masă începând să o strângă.
Îi urmărea ușor fiecare mișcare nescapand o din priviri pe fata. Ii placea sa o privească, Mommy a lui era așa de frumoasă, nu avea cum sa nu o privească.
CITEȘTI
Love Me, Mommy ✔︎
Fanfiction- Îmi este frică de ziua când mă voi vindeca.. - De ce? Ar trebui să fi fericit că nu vei mai fi un little. Zâmbesc strâmb la aceste cuvinte după continui. Trebuia să o fac o dată și o dată.. să i spun..nu mai puteam tine în mine, la naiba.. - Dar...