Hyea privea zâmbind către Jungkook care avea chipul ascuns în pieptul ei, străgand o cu toată puterea lui în brațe, parcă fiindu i frică (,) că îl va părăsi.
Se amuza ușor când se trezi, primul lucru pe care îl văzuse fiind părul băiatului, care se odihnea liniștit.
Și, știe și de ce îi plăcea băiatului partea aceea parte a pieptului, asta făcând o să se amuze și mai mult.
— Ești un little isteț. Te folosești de inocența ta.
Șopti Hyea, jucându se ușor în părul băiatului, mai apoi uitându-se spre ceas văzând că era 06:38.
— Babyboy, haide Trebuie să ne trezim sa ne pregătim de școală.
Jungkook scoase în mormăit in semn de protest ascunzându și chipul de tot în pieptul fetei, punându și un picior peste bazinul ei.
— Ya, babyboy, unde îți ascunzi chipul?
— Nu tiu. Dal tiu ca e moale și păcut.
Îi vorbise băiatul pe un ton de copil, Hyea mângâindu l ușor pe spate știind că vorbește așa doar când e little.
— Babyboy, ai intrat în little space?
— Cled Mommy. Am avut un vis ața de ulât..nu mai vleau sa dolm. Vleau sa stau cu tine.
Bruneta oftă scurt privind spre băiat ce avea chipul ascuns în pieptul său, părând că nu avea să-l scoată prea curând de acolo.
— Of..nu te poți duce la școală în starea asta. Astăzi o să stai acasă..așa că haide, Trezește-te.
Jungkook mârâi din nou, urcandu se de această dată pe Hyea.
— Nu vleau. Vleau să stai cu tine, Mommy.
Mormăi Jungkook, fata abia înțelegând spusele lui.
— Babyboy, ești greu. Dă te jos.
— Nu. O sa stăm ața. Să mă asigul că nu te ia de lâga mine.
Jungkook își strecură ușor mâinile pe sub fata, ajungând pe spate ei.
Picioarele și le așeza pe lângă coapsele ei, străgand o astfel între ele fiind presat de bazinul fetei.
Hyea înghiti ușor în sec, văzand că Jungkook se încolăcise in jurul ei, mai ceva ca un koala pe copacul său, astfel blocându i orice mișcare.
— C-Ce? Babyboy, nu o să mă ia nimeni de lângă tine. Nu spune asta. Dă te jos acum.
— Nu Mommy. Te voi potesa! O sa am gisa de tine. Nu te las.
CITEȘTI
Love Me, Mommy ✔︎
Fanfiction- Îmi este frică de ziua când mă voi vindeca.. - De ce? Ar trebui să fi fericit că nu vei mai fi un little. Zâmbesc strâmb la aceste cuvinte după continui. Trebuia să o fac o dată și o dată.. să i spun..nu mai puteam tine în mine, la naiba.. - Dar...