Love Me, Mommy ✔︎

Capitolul 29

— Jungkook, dă-te jos, trebuie să mă duc la Yoongi.

Îi șopti șatena în ureche brunetului în timp ce îl mângâia ușor pe spate pentru al mai alina când simțea cum tremura în brațele ei.

         — N-Nu! Nu peți nicaeli de laga mine..nu vleau sa te duci la el..te log, nu pleca de lângă mine, Mommy.

          — Trebuie Jungkook, haide nu mai fi așa. Promit că mă întorc rapid, ascunde te în dulap.

         — D-dal..

         — Acum Jungkook, astfel jur ca nu mai vorbesc cu tine niciodată. Mă supăr rău pe tine daca nu ma asculți.

Jungkook își ridicase privirea înlăcrimată privind în ochii fetei trist.
Nu vroia să o supere pe fata, dar nici nu vroia ca Yoongi să îi faca rău..

Cu greu se dezlipi de fata, dându se jos din brațele ei.

Hyea îi șterse lacrimile băiatului după obrajii, apucându l de mână și trăgându l după ea, ascunzându l în dulap.

              — Să nu ieși de aici. Nu pot permite ca animalul ăla sa îți facă ceva. Mai ales când ești în little space.

              — Mommy.. plomiti ca nu o sa pățești nimic..da?

              — Doamne, babyboy, parcă plec în America și nu mă mai întorc. Nu voi păți nimic, îl rezolv imediat. Tu stai aici cuminte

Little ul privi spre fata încercând să își abțina lacrimile mai apoi se ghemui printre haine.

Șatena se mai uita o dată la băiat, mai apoi închise ușor ușile de la dulap, având grijă săi lase și spațiu pentru a putea respira.

Clanța ușii de la camera ei se auzise asta făcând o sa se panicheze puțin, însă respira și inspiră înaintând spre ea.

              — Oh haide, Kookie, trebuie să fi aici cu-

Hyea nu îl lasă pe băiat să continuă fraza căci, deschise ușa de care acesta se sprijinea, aproape căzând dacă nu era atent.

Prințesa asta îl vrea pe Jungkook?

Se întrebă în timp ce îl analiza pe băiat, văzând că era destui de acceptabil în înălțime și slab.

                 — Tu cine ești și cum ai intrat aici?

Întrebă în timp ce îl împinse pe băiat din camera ei, pentru a pleca de lângă Jungkook nevrând să îl sperie.

                 — Tu trebuie să fi cea care are grijă de iepuraș. Asculta, dacă mi l dai, promit că nu te trimit pe centură.

                 — De ce m-aș duce după mă-ta? Nu vreau să-i iau clienți.

                — Ooo, mommy are gură să înțeleg. Asculta Păpușica..

Yoongi se oprise din vorbit începând mai apoi să se apropie ușor ușor de fata care se dădea în spate, neluându și privirea din ochii lui.

Când ajunse să fie lipită de perete, Bărbatul își așeză o mana pe talia fetei.

                 — Eu, am venit aici pentru al lua pe iepuraș. Și asta voi face. Oricum a stat prea mult la tine, cred că l-ai traumatizat.

                 — Asculta păpușel..

Îi prinse mana după talia ei, reușind să i-o pună la spate, Yoongi căzând în genunchi gemând de durere puternic.

                 — Acel ,, iepuraș" este în grija mea acum. Dacă un labagiu, nu dau nume vrea să îl ia din acest apartament, mai întâi trebuie să treacă de mine.

Yoongi începuse să râdă mai apoi o apucă pe fata de picior cu mâna liberă, trăgând o la podea, eliberându se, imobilizând o pe ea, care începuse să se panicheze.

Bărbatul în schimb, nu își putea abține zâmbetul drăcesc când putea citi frică fetei după chip, punându-se peste Hyea mai apoi.

               — Ce s-a întâmplat? Mommy nu mai e puternică? Haide, spune unde e băiatul si te las întreagă.

               — Ești nebun! Nu ți l-aș da niciodată pe Jungkook, să nu te atingi de el!

               — Încă mai apoi glas?

Murmură deja enervat Yoongi, luând o de maxilar pe fata, ridicându i ușor capul după podea mai apoi de el.

               — Spune, unde dracu l-ai ascuns pe Jungkook? Zi, astfel primul lucru pe care îl vei face când vei ieși din acest apartament, e sa te duci pe centură.

Strigă de această dată, făcând o pe Hyea să tresară și să înghită în sec. Se pare că aparențele înșelau și că bărbatul de pe ea nu era tocmai o ,, prințesa"

Jungkook în schimb..era tot în dulap, având mâinile la gură pentru a nu face gălăgie tresări când auzi strigătul lui Yoongi, frica ca fata de care se îndrăgostise încă de când o văzuse ar păți ceva, instalându se imediat.

                — Dacă Yoongi îi face ceva lui Mommy? Ahh, la naiba cu boala ta Jk, fi o dată bărbat în viața și apară o pe cea pe care o iubești.

Vorbi fiind la normal acum. Își șterse lacrimile din ochii mai apoi ieși din dulap, căutând cu privirea ceva cu care l-ar putea lovi pe Yoongi.

Imediat atenția lui fu căpătată de o vază de pe noptieră ducându se spre ea luând o, zâmbind în colțul gurii.

                 — Eh, oricum lui Mommy nu-i plăcea vaza de la mama ei. Așa o scap de două probleme.

Șopti Jk mergând spre ușa camerei în liniște pentru a nu face zgomot prea mare.

Yoongi era în continuare peste fata, străgând o strâns de încheietura mâinilor.

                  — Spune târfa. Unde îi Jk?

Hyea nu spuse nimic, continuând să tacă chiar dacă îi venea să țipe din cauza dureri pe care o simțea, poziția în care era nu prea fiindu i confortabilă.

Jungkook tocmai ce ieșea din camera, putând sa audă cum o numise Yoongi pe Hyea, simțind cum furia creștea în el.

Nervos, se apropie de Yoongi prin spatele său dându i cu vaza în cap puternic, acesta căzând instant la podea.

                  
Ai grijă pe cine jignești.