După două săptămâni...— Ești la liceu.. ești sigură că te poți descurca cu sarcina asta? Mai gândește-te, Mina.
Fata doar se uită spre pântecul ei invizibil deocamdată, încolăcindu și brațele în jurul lui, dând negativ din cap.
— Nu, Beomgyu. Nu renunț la el sau ea. Nu sunt o criminală. Ai spus că o să fi alaturi de noi, ori ești, ori doar pleacă. Nu avem nevoie de un tată ca tine.
Băiatul oftă puternic, mai apoi luând mâinile fetei intra le lui, privind spre chipul ei ce începea ușor să devină pătat cu lacrimi.
Mina se uită în ochii băiatului ce îi furase mințile imediat de cum îl zărise, simțind cum inima îi fusese făcută bucățele o data ce Beomgyu își deschise gura.
— Mina te rog înțelege mă. Eu am o iubită, ce o iubesc. Nu pot fi cu tine chiar daca îmi vei dărui un copil. Uite, păstrează l. După ce îl naști, mi-l vei da mie, bine? Nu vreau să ți stric adolescenta.
— N-Nu mă intelegi! E copilul meu! Daca tu nu îl vrei, voi avea eu grijă de el. Daca încerci să mă faci să-l avortez, îți irosești timpul! Crede-mă ce vrei tu, curva, târfă, cățea, orice. Dar nu renunț la inimioara ce crește în mine!
Se ridică după bancă cu lacrimi in ochii plecând mai apoi spre curtea liceului lăsându l pe băiat să privească în urma ei.
Își trecuse mâinile prin păr, neștiind ce sa mai facă ca sa o convingă pe fata sa facă avort.
Nu putea să aibă un copil acum. Nu cu Mîna cel puțin. El avea o iubită, o iubită ce îl aștepta.
— Promit Hyea, o să rezolv treabă asta, și mă voi întoarce la tine.
Șopti băiatul, mai apoi ridicându se după bancă plecând.
***Hyea tocmai ce ieși mai devreme de la facultate îndreptându se acum spre liceul lui Jungkook de unde avea să-l ia.
Știa că little ul Mai avea o oră, așa că era nevoită să-l aștepte la poarta neputând sa intre în incinta.
Privirea îi căzu pe o fată ce alerga plângând spre liceu, întristându se pentru ea, așa că o opri când ajunsese în dreptul ei.
— Hey.. ești bine? Ce ai pățit?
— S-Sunt bine..nu va faceți griji.
Spuse bruneta cu vocea plânsa, șatena știind deja adevărul. Era clar că fata plângea din vina unui băiat.
CITEȘTI
Love Me, Mommy ✔︎
Fanfic- Îmi este frică de ziua când mă voi vindeca.. - De ce? Ar trebui să fi fericit că nu vei mai fi un little. Zâmbesc strâmb la aceste cuvinte după continui. Trebuia să o fac o dată și o dată.. să i spun..nu mai puteam tine în mine, la naiba.. - Dar...