— Haide, e o afacere bună! Îți dau 1.000.000$ pe el. Ce mai vrei de atât? Bani ăștia, nu i-ai făcut nici cât timp ai trăit tu.
— Omule, e fiul meu. Și așa sunt închis aici, nu am ce face cu bani.
— Nu o sa mai fi închis dacă accepți. Știi că ai evadat dar ai fost imediat prins.
Bărbatul dădu din nou negativ din cap, asta făcându l pe brunet sa se enerveze, dar se abținea cu greu să nu îl și pocnească.
— Nu..nu l-am mai văzut de la 8 ani.. Destul că i-am traumatizat copilăria, poate că el nu își mai amintește de mine, e mai bine așa, dar tot nu îmi vând unicul fiu nu e un obiect.
— Și dacă ți-aș spune, că fiul tău mare este în viață și nu e mort?
Își mușcă ușor buza de jos dând din cap negativ. Nimic nu l-ar face pe bărbat să își vândă fiul unui obsedat.
— Poți să mă minți cu ce vrei tu. Poate că sunt un criminal, dar inca sunt tata.
— Ihhh nu mai poate omul să facă afaceri. Bine, nu-l da de vorbă bună. Îl iau singur. Oricum, acum sta cu o fata va fi mult mai ușor.
Se ridică de la masă plecând fara sa mai privească înapoi, ignorând strigătele bărbatului.
— Yaa! Min Yoongi, obsedatule, nu te atinge de fiul meu!
Strigă după el, însă fără succes.
Își puse mâinile în cap, închizându și ochii șoptind.— Sper că aceea fata va avea grijă de el... I-aș rămâne dator toată viața..doar puțin să ies eu de aici.
***
Hyea ieși din baie, având un prosop pe cap, fiind îmbrăcată lejer observându l pe Jungkook in aceași poziție pe care îl lăsase.
— Babyboy? Ești bine?
Se apropie ușor de pat, așezându se pe marginea sa, mângâindu l ușor pe spate pe băiat.
— Micuțule, Ya, ce ai pățit?
— Vleau sa stai cu mine.. Dal tu ai plecat, Mommy.. te-am supălat cu ceva?
Întreba Jungkook încă având fața în perne nevrând să se uite la fata.
— Yaa babyboy, tu niciodată nu m-ai supăra. Am fost doar sa fac un duș.Jungkook își ridică chipul din perne uitându-se la fata zâmbid
— Atuci... Mommy sta cu babyboy?
CITEȘTI
Love Me, Mommy ✔︎
Fanfiction- Îmi este frică de ziua când mă voi vindeca.. - De ce? Ar trebui să fi fericit că nu vei mai fi un little. Zâmbesc strâmb la aceste cuvinte după continui. Trebuia să o fac o dată și o dată.. să i spun..nu mai puteam tine în mine, la naiba.. - Dar...