Capitolul 2

38 5 0
                                    

Am ajuns la școală extenuată dar fericită,deoarece știam pe cine voi întâlni.Am urcat la etaj,la a 3-a ușă din dreapta și am întrat în clasă.În prima bancă se afla Emily care era entuziasmată.Mi-a făcut cu mâna iar eu i-am zâmbit și am salutat-o înapoi.
Mi-am pus haina pe cuier și am mers la banca din spatele prietenei mele.
-Salut,Soph!Abia aștept să mergem în parc!Spuse ea bătând din palme.Am încuviințat din cap ca și cum aș fi zis "Și eu".Mă simțeam vinovată că uitasem de ziua noastră.Emily îmi pregătise cadoul cu o lună în urmă,însă nu voia să îmi spună ce mi-a cumpărat.
Însă gândurile mi-au fost întrerupte
de profesoara de informatica care tocmai intrase în clasă

După școală am plecat în căutarea unui cadou potrivit pentru prietena mea.
Mă gândisem să îi cumpăr un colier,pentru că îi plac bijuteriile.Însa trebuia să găsesc ceva special,care să îi arate cât de mult țin la ea.
M-am oprit la un magazin chinezesc unde aveau lănțișoare superbe,cumpărându-i unul vopsit în auriu cu o sticluță gri,cu modele pe ea.Mi-am achiziționat unul la fel,ca să fie un fel de colier pentru cele mai bune prietene.Speram să îi placă precum îmi place și mie.
Dar era un lucru pe care nu l-am observat.Era ora 15:52 și trebuia să ajung în parc la ora 16.Adică trebuia să mă grăbesc

Am alergat pentru a ajunge cât mai repede în parc,dar spre surprinderea mea,am fost prima acolo.M-am așezat pe o pătură și m-am uitat în tot parcul.
16:05.
16:15.
Nici urmă de Emily.
La ora 16:35 m-am hotărât să plec acasă,însă am zărit un punct mic care îmi făcea cu mâna.Era Emily.Am pus pătura înapoi și am așteptat-o.
Era transpirată toată,în rochița ei roz cu floricele,chiar dacă era toamnă.
-Ești bine?O întreb eu îngrijorată.
-Da...Îmi pare rău că am ajuns atât de târziu,făceam duș și am pierdut noțiunea timpului!Se scuză ea.
-Nu-i nimic.Ma bucur să te văd.
Îmi zâmbește iar după aceea spune:
-Vrei să ne dăm cadourile?
-Mai întrebi?Uite,ia cadoul tău prima dată.Spun eu încântată.Speram să îi placă.
Deschide cu grijă fundița și deschide cutia și a făcut ochii mari.
-Îți place?
-Sophie,e superb!Își pune lănțișorul la gât și mi-l pun și eu.
Îmi înmânează cadoul care urmă să fie al meu și îl deschid.Era un ursuleț care avea o inimioară în mâini.Iar în inimioară era o poză cu mine și Emily.
Nu o merit,e o prietenă grozavă!

DorințaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum