Dorința

Capitolul 18

Spre mirarea mea,dimineața Fayre m-a trezit.Nu mă înțelegeți greșit,dar ea nu e foarte matinală!M-am uitat pe ceasul de la telefon și indica ora 8:14 dimineața.Am lenevit puțin în pat iar după Fayre mă cheamă să vindem brățări.M-am îmbrăcat cât de repede am putut,deși aveam viteza unui melc.După ce m-am îmbrăcat,am mers cu Fayre și cu brățăriile rămase pe plajă,la tarabe.
Am tras 2 scaune și ne-am așezat pe ele,dar nici 2 minute n-au trecut și mă dureau toate!Mâinile mă dureau îngrozitor,de la brățări!Nu credeam că te pot durea mâinile atât de rău,să nu mai zic de spate.Era cald,ba chiar FOARTE CALD,chiar dacă era dimineață soarele era puternic și orbitor.Gura mea era însetată,dar am spus că nu merg după apă ci voi vinde brățări cu prietena mea.
-Brățări de vânzare!Frumoase,ieftine și strălucitoare!Spunea Fayre pe un ton lingușitor oamenilor.A venit o fetiță cu mama ei și ne-au cumpărat 2 brățări.Dar după o oră bună,nu ne-a mai căutat nimeni.Eu mi-am încălcat promisiuna față de Fayre și am mers după apă.Nu mai rezistam,eram atât de lipsită de energie și nu voiam să fac nimic.
-Soph,eu vreau să-mi iau ceva de mâncare,hai și tu!
-Nu...Eu voi mânca mai târziu,acum vreau să mă plimb,voi merge destul de departe,nu îți face griji!Îi spun eu îndepărtându-mă.

Au durat 30 de minute până când am văzut ceva inexplicabil de frumos...Anume o fetiță mică, speriată,lăsată singură pe stradă lângă un magazin.Am fugit spre ea.
-De ce plângi fetițo? O întreb eu ștergând lacrimile fetei.
-Tata m-a lăsat aici ieri și nu a mai venit după mine!
-Dar cum te cheamă?O întreb eu.
-Mă cheamă Dasyra și am 7 ani...
-Eu....trebuie să plec!
-Dar nu mă iei cu tine?Spune fata inocent cu lacrimi în ochi.
Nu puteam să o las singură,am luat-o cu mine.Am studiat-o puțin,mă tot întrebam cum puteai părăsi un suflet așa frumos.Avea părul blond creț,ochii albaștrii deschis,o față rotundă cu pielea fină ca de bebeluș,speriată de lumea asta mare.
-Dasyra,eu sunt Sophie și am 14 ani,am venit într-o vacanță cu prietena mea!pe ea o cheamă Fayre și sunt sigură că te vei înțelege bine cu noi.
Atunci Dasyra m-a luat de mână și a spus:
-Nu mă vei părăsi ca părinții mei...Așa-i?
Mi s-au înmuiat picioarele,nu știam ce să spun.
-Nu te părăsesc,Dasyra.

La un moment dat am ajuns pe plajă,la Fayre.
-Sophie cine e copila asta?
-Stai liniștită,o cheamă Dasyra și am găsit-o pe stradă.Vom avea grijă de ea,dacă nu îți convine noi dormim pe jos.Îi spun eu.
-Salut,sunt Dasyra și am 7 ani!Tu ești Fayre?
-Mda eu sunt...Sophie nu vezi că trebuie să muncim pentru noi,cum vom putea întreține o fetiță mică?Îmi zice ea la ureche
-Ne vom descurca,acum Dasyra,vrei ceva de mâncare?
-Daaaaaa!Exclamă ea fericită
Ea era așa...curată și sinceră,nu pot să cred că cineva chiar ar părăsi o fetiță ca ea.
Din tarabe am luat 3 mere caramelizate,o vată de zahăr,3 banane de la o doamnă foarte drăguță,și un baton cu ciocolată pe care aveam să-l împărțim.

Dasyra a mâncat repede și după m-a întrebat:
-Sophie,mergem să înotăm?
-Da,dar mai întâi trebuie să îți fac un costum de baie.Am spus eu.
Am lăsat-o pe Dasy în grija lui Fayre și am mers în cabană să tau o bucată dintr-o cuvertură pentru costumul Dasyrei.Cum nu aveam foarfecă am folosit un cuțit.Mi-a luat ceva să-l tai și să-l cos.Avea să-i placă,doar e roz!Am cusut costumul încet și atent.După ce am terminat costumul de baie,am ieșit afară și le-am văzut pe Fayre și Dasyra făcând brățări.M-a făcut fericită că ele se înțeleg.M-am apropiat de Dasy și i-am dat costumul.
-Acum putem înota!Trebuie să ne luăm costumele de baie pe noi și după mergem să ne distrăm.
După ce ne-am schimbat toate 3 am mers în apă.Când picioarele noastre au atins apă am văzut-o pentru prima oară pe Dasyra zâmbind adevărat.Am luat fetița în brațe pentru că apa era mare și voiam să se obișnuiască cu apa.
-Wow ce fain e!Haideți lângă mal să înotăm!Exclamă Dasy.
Am ajuns aproape de mal și am lăsat-o jos pentru a înota.Am rămas uimită deoarece ea înota bine,ba chiar FOARTE bine!Nu știam din ce familie provenea,dar știam sigur că familia ei a învățat-o lucruri importante.Am stat în apă undeva la o oră,până la 6 seara.
-Nu vă este foame?Întreabă Dasyra.
-Ba da,haideți la tarabe.Răspund eu cu Fayre.

După ce am mâncat am mers înapoi pe plajă pentru a produce brățări.Eu și Dasyra am adunat scoici iar Fayre căuta ață.Deja m-am obișnuit,trebuie să adunăm,căutăm,produce pentru a crea o brățară.
Știam că fetiței îi place aici,decât să locuiască pe străzi,mai bine îi este cu noi.
Am stat 2 ore la brățări,am făcut 8.Dasy ne-a ajutat mult,a făcut și ea 2 brățări
-Sophie...îmi e somn.Zice fata aproape dormind pe mine.
Ne-am întors în cabană iar când Dasyra s-a pus în pat a și adormit.
Eu am mers afară pe scări,unde știam că e Fayre.Am văzut-o și m-am așezat lângă ea.
-Te-ai supărat din cauza Dasyrei?
-Puțin...Deabea mai avem bani să ne luăm nouă mâncare,acum o avem și pe ea.Plus că e mică,îi va trebui tot ce vede!Spune Fayre cam supărată.
-Ne vom descurca,când ne întoarcem acasă o lăsăm aici.Am spus eu tristă .Acum hai să ne culcăm și noi,ne vom trezi devreme.