Capitolul 8

26 4 0
                                    

Dimineața următoare,sămbăta,m-am trezit din cauza unui sunet bizar. M-am dus în bucătărie să o salut pe mama,dar când am mers,pe masă am văzut un bilet pe care scria "Bună dimineața dragă!Noi am plecat să facem cumpărături,dar tu dormeai.Ai în frigider mâncarea.
Semnat mama si tata"

-Dacă părinții mei sunt plecați...atunci cine e acasă cu mine?Vorbise singură Sophie
-Sunt eu. Se aude o voce slabă.
-Care tu?Zic eu luând cea mai grea carte din bibliotecă gata de bătaie.
-Nu da!Sunt lângă tine.Se aude din nou vocea.
-Nu te văd!Exclam eu speriată.
Atunci am văzut în fața mea o ființă ciudată,cu urechi lungi de elf și păr blond-albicios.

-ce vrei de la mine?Spun eu ținând mai tare cartea.
-Sunt Zâna ta Nașă!
-Ce mai e și aia?
-Fiecare om are o Zână-Nașă,dar numai de la 13 ani în sus le pot vedea.
-Minciuni gogonate!Nu sunt fraieră,spune-mi cine ești sau îți dau cu cartea-n cap!
-E adevărat!Atunci Zâna întinde mâna și îi apare o carte pe care scria "Adevărul despre Zânele-Nașe".
Mi-o întinde și ea citește:Zânele-Nașe sunt ființe magice care pot îndeplini dorințe.Orice persoană are o Zână-Nașă,iar aceștia le văd de la 13 ani în sus"
-Bine că m-ai trezit fix astăzi!Dormeam așa de bine!Zic eu supărată
-Șobolanul ăla al tău s-a speriat și cred că a leșinat!Replică zâna.
-Ești proastă?Șobolanii nu leșină!Merg în camera mea și îl iau pe Garry în mâini.
-Apropo,mă numesc Amy.Zise ea
-Și eu Sophie.Îi răspund eu țâfnoasă.
-A venit timpul să plec!Ne mai vedem!Spune Zâna.
Și atunci dispăru.

DorințaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum