capitolul 53

5.1K 252 34
                                        

HADES

Toate ca toate dar tu esti mult prea departe.

Cat dor imi este de pielea ta lipită de a mea chiar dacă ultimul nostru contact a avut loc în urma cu trei zile.

Oricât de departe am sta, ajung cumva la ea.

Gândurile prea multe noaptea, le înec în fumul țigărilor pe care le fumez în mod neincetat.

Parfumul tau imi este încă imprimat în căile nazale și nu da semne ca ar dori să se risipească.

Fara amagiri, fara opriri.

Ia-mă prințeso de mâna cu ochii închiși.

Știu că este dificil însă nu mai gândi, acolo unde simti ca e al tău destin.

Câte inimi, cate lacrimi, câte femei, câte paturi și tot nu te găsesc, parca mă otrăvesc.

Sunt pregătit să-mi aprind o nouă țigară însă imi ridic privirea în momentul în care aud cum scaunul din fata mea este tras .

Printre gene îl privesc pe Zed ce are un zâmbet tâmp pe chip ce reușește să mă tensioneze.

- Ce vrei?
Il intreb dupa ce-mi aprind țigara și trag un fum adanc din ea.
-Acum ți-ai dat seama?
Mă intreaba având același zâmbet întipărit pe chip.
- Nu știu despre ce vorbesti si daca nu-ți ștergi zâmbetul ăla idiot de pe chip am să mă văd eu obligat să o fac.
Mai trag un fum din țigară înainte de a îl scana scurt.
- Bine, cuvântul obligat e mult spun.Am să o fac cu plăcere.
Continui oferindu-i unul dintre zambetele mele fermecătoare.

Zed își rotește ochii deloc impresionat.

-Ți-ai dat seama de sentimentele pe care le nutrești pentru îngeraș?
-Nu-i mai spune așa!
Ii mârâi cuvintele.
-In plus nu știu despre ce vorbesti.
Continui rotindu-mi privirea plictisit prin încăpere.
-A da?Iar cele două tatuaje de pe antebrate ce spun?
Înainte să pleci nu le aveai.

Privirea imi poposește prima dată pe antebrațul stâng, pe care-l rotesc usor cat să pot privi întreg tatuajul.

Sunt două aripi frumos conturate iar detaliile penelor arată cât de multă muncă a fost depusă chiar dacă tatuajul nu este de o mărime mare.

În spațiul dintre cele două aripi, chiar deasupra acestora în centru, sunt situate două coarne.

Pe antebrațul drept se află o pereche identică de aripi ca cele precedente doar că de această dată este un frumos cerc specific ingerilor.

-Mi-au plăcut ideile.Știi tu, arată cele două laturi ale fiecărei persoane, cea demonică și cea pură.

Încep să-i explic lui Zed rotindu-mi mâna între ale cărei degete se află tigara aprinsă, plictisit prin aer.

-Nici tu nu te crezi!
Este foarte clar că este un tatuaj dedicat ei!Tu ești demonul iar ea îngerul.
-Nu mai erai asa de interesat de tatuajele mele când aveai vârâtă limba în gâtul ei, nu?
Il privesc tăios.

Pentru a doua oară Zed își rotește ochii peste cap.

-Criză de gelozie.Tu chiar ești îndrăgostit nebunește de ea amice !

Înainte să-i pot oferi o replică acida se ridica de la masă și părăsește încăperea fredonând versurile unei melodii doar de el știute.

Sting ce a mai ramas țigară iar resturile acesteia le abandonez în scrumieră.

Imi împreunez mâinile, devenind un pumn ca apoi să-mi sprijin fruntea de acesta.

Oare este cu putință posibil?

Extaz murdarUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum