The Time Machine -Finalizat-

Capitolul 9- Posibilități..

Am pasit timida in laborator , atintindu-mi privirea asupra unui tanar care lucra de zor la la o solutie..

Simteam un sentiment ciudat , ca si cand in gat mi-ar fi aparut zeci de mii de noduri care nu imi mai permiteau sa respir , iar stomacul ziceai ca s-a inodat pur si simplu , in momentul in care l-am vazut pe baiatul din fata mea intorcandu-se spre noi.

Avea parul aranjat frumos intr-o parte, ochii mari si caprui ca si ai mei , iar imbracamintea era una simpla si normala pentru vremea aceea. O pereche de pantaloni lungi si crem , o camasa cu maneca scurta si o pereche de mocasini negrii.

-Thomas ,sper ca nu te-am deranjat..Insa am vrut sa iti prezint pe cineva daca se poate. A zis doamna Dobelgheriee , intorcandu-si capul spre mine zambind.

-Nu este nici un deranj Doamna Dobelgheriee , mai ales din partea dumneavoastra... A afirmat baiatul , apropiindu-se de noi.

-Stiu ca te-am luat prin surpindere, si imi pare rau , insa cei doi chiar isi doreau foarte mult sa te intalneasca... A adaugat femeia din fata mea , in timp ce Thomas s-a pozitionat in fata mea.

-Thomas Young ! Incantat de cunostinta ! A afirmat el sarutandu-mi mana ca mai apoi sa imi zambeasca timid.

-Theressa Smith! Am adaugat eu zambind fals , dand mana cu el ; ca mai apoi tata sa faca cunostinta si cu Jason.

-Si...Ce v-a adus pe aici? Ne-a intrebat el , ca mai apoi sa il privesc panicata pe Jason , care mi-a zambit increzator evidentindu-si gropitele.

-As vrea sa discut cu tine despre un subiect..Ei bine mai delicat..insa nu aici. Am afirmat eu, incercand din rasputeri sa ii evit privirea pentru a nu ma mai balbaii din nou.

L-am privit pentru o secunda cum a incuviintat din cap , ca mai apoi sa ies grabita alaturi de Jason din incapere , lasandu-i pe Thomas si doamna Dobelgheriee  in urma noastra.

Fara sa imi dau seama, datorita pasilor mei super rapizi, in cateva secunde ne aflam deja in fata liceului in asteptarea celor doi vestitori ai trecutului .
Ma invarteam dintr-o parte in alta a aleei , simtindu-i privirea lui Jason cum cadea asupra mea examinandu-ma, insa eram mult prea panicata sa mai reactionez in vreun fel.

-Tessa , linisteste-te . Va fi bine ! A afirmat el zambind scurt , facandu-ma sa ma opresc pe loc.

-Cum sa fie bine Jason? Adica ce ii voi zice? Ca sunt fata lui , si ca am ajuns in trecut datorita tie  care nu ai putut sa iti ti curiozitatea acasa?
O sa ma creada nebuna Jas! Am zis eu speriata , gesticuland dramatic cu mainile prin aer , ca mai apoi sa ma asez pe una dintre treptele de la intrarea in liceu.

-Daca nu te simti in stare, nu o sa ii zicem acum...O sa mai asteptam putin , insa cu cat rezolvam situatia mai devreme , cu atat ajungem mai repede acasa.. A adaugat el asezandu-se langa mine , ca mai apoi sa isi pozitioneze mana  dreapta peste pulpa piciorului meu.

-Ce faci? L-am intrebat eu rapid, ridicandu-mi o spranceana, privindu-i mana sa care se odihnea pe piciorul meu , apoi pe el care imi zambea intr-un mod mult prea ciudat.

-Mi-ai zis ,,Jas" ... A raspuns el simplu la o intrebare care nici macar nu ii fusese adresata , fluturandu-si genele sugestiv , facandu-ma sa imi rostogolesc ochii , ca mai apoi sa ii indepartez mana de pe corpul meu.

-Dumnezeule...O zici de parca te-as fi sarutat sau ceva... Si tu mi-ai zis Tessa , deci scuza-mi greseala de exprimare...Am adaugat eu ironica , facandu-l sa chicoteasca scurt, ca mai apoi sa ma atinteasca cu privirea.

-Nu ca m-as fi suparat sau ceva...A completat el facandu-mi cu ochiul .

-Poftim?! Am exclamat eu , marindu-mi ochii la afirmatia lui de mai devreme.