Nush ce faci tu seara, dar eu imi privesc tavanul ca pe o proiectie de cinema unde mi se reda un film. Tot ce-ti pot spune din el este ca tu esti personajul principal si totodata regizorul. Eu, nush pe unde ma aflu in el, probabil am murit demult, dar tu inca esti acolo. Cum si in ce fel nu mai stiu sau nu vreau sa-mi amintesc, pot pune pariu ca a fost vina mea. Toata actiunea filmului este concentrata pe tine. Nici nu pot cataloga aceste poze in miscare, a fi frumos sau naspa, dar stiu ca zambesc cand il vad. Chit ca eu nu mai exist, chit ca nu mai exista nicio persoana in viata pe acolo. Tot ce stiu este ca acolo mi-as dorii sa traiesc. Privind toata actiunea acelui film, pe tine. Tot ce vad ma fascineaza si imi umple inima. Nush daca pot sa-mi doresc ceva mai depret sau mai greu de obtinut decat acest lucru, dar ce stiu este ca acolo vreau sa ajung. Intre niste brate care probabil m-ar respinge cu toata inima pentru ca am murit in acel film. In fine, nush daca vezi si tu la fel, eu doar am vrut sa stii ce vad eu. Mi-e cam dor sa traiesc din nou.
CITEȘTI
Secția de psihiatrie
SpiritualPrezentul are nevoie de trecut ca să își asigure viitorul, iar trecutul te-a adus la "Secția de psihiatrie". 09.12.2017 -> #4 spirituale 24.03.2018 -> #9 spirituale 16.06.2018 -> #2 spirituale
