Secția de psihiatrie

6.Gânduri de seară

Seara, timpul tău! Un timp dedicat ție, dedicat persoanelor din capul tau. Persoanelor care ți-au greșit sau căruia le-ai greșit. Câteodată te gândesti dacă ei ți-au greșit sau dacă tu le-ai greșit...nu ești sigur. Persoanele acelea nu iți vor ieși din minte, dar nici nu ai vrea asta. Vei ști că nopțile nu vor fi la fel fără acele persoane. Nu vor mai fi așa de liniștite, o atmosferă plăcută fără gălăgie. O să incepi sa te gândești la sensul vieții...vei avea tendința să-l compari cu un sens giratoriu. Te vei gândii dacă cumva viața ar fi doar un stagiu al sărbătoririi morți. Te vei gândii intr-una la acest lucru...cu fața la propriul tavan pe care îl cunosti ca in palmă. Vei ști că toţi avem în dosul privirii ascunsă o lacrimă mai mult sau mai puţin vizibilă de nostalgie, de aceea fericirea şi regăsirea sunt un vis după care alergăm cu toţii, până la moarte. Unii cred că îl vor trăi, alţii doar se amăgesc. Acele gânduri care apar seara sunt sfânte, niciodată nu le vei uita. In acele momente vei fi intr-un exil in mintea ta. Câteodată tot ce găsesti în gândurile tale este nou și îți este drag că vei invăța altceva in viață, altadată vei trăi un deja vu, știi că ți s-a mai intâmplat asta odată, dar tot o aprofundezi pentru că înca nu ai învățat cum să contracarezi acea situație. Tavanul este doar proecția la cum vedem noi acțiunea, dar in noi simțim acele momente.Le trăim in fiecare zi.