Secția de psihiatrie

23.Coșmarul

Că tot am ajuns la sfârșit, vreau să vorbesc despre lucrul care mulți nu îl înțeleg, adică nici eu, si care ne-a rănit pe fiecare...friendzone-ul. Acesta arată cât ești de important față de o persoană, de obicei fată, care ea crede că sunteți prieteni, dar tu simți ceva mai mult. Intr-un final, te saturi de aceste lucruri și îi vei spune ce simți, iar ea îți va distruge inima intenționat sau neințenționat, iar asta îți va trece foarte greu. Cea mai insuportabilă durere pe care poți să o ai este să te țină în friendzone. De obicei, de acolo nu ieși...adică ai putea ieșii dar trebuie sa te cerți cu acea persoană și să nu mai vorbești cu ea, simplu. Te gândești cum crezi că s-a simtit că i-ai dezvăluit sentimentele...nu cred că prea rău, dar ție iți este cu ce ochi te va privii de acum dulă ce i-ai spus. Crede-mă că nu o să conteze dacă te privește cu altă privire, ochii ei tot aceeași culoarea o au pentru tine și vei insista. În continuare te vei gândii, cum dracu lumea ta s-a șters după acel zâmbet care îl admirai atât de mult...chestia este doar la tine în cap, nu există, nu poate fii ceva normal. După această întâmplare ai aflat cum părerea persoanei care contează pentru tine te poate schimba peste noapte. E greu. În friendzone te simți de parcă ai fii întemnițat să vezi cum timpul te lasă in urmă cu realitatea pe care ti-o dorești. Nu te mai păcălii, ea nu poate înțelege că ți-ai deschis sufletul când ai cunoscut-o. Nu-i poți respecta ce i-ai promis, adică să o lași in pace, dar totusi prezența ei îți devine în timp o absență.

                                      Deznodământ: "Îmi pare rău că admir un zâmbet atât de fals și trist/Am să plec foarte curând deoarece trăiesc intr-un vis pesimist"