28

86 10 6
                                    

Trecuseră deja o lună de când cei doi nu mai trecuseră pe la liceu iar asta ne-a pus semne de întrebare la mai toată lumea. Auzeam povești precum Hyunjin a plecat din cauza bataliei cu un băiat pe nume Colin. Nu știam cine era însă voiam să știu dacă este bine.
Eram pe hol căutând-mi cărțile pentru ora de română dar ceva mi-a atras atenția,Hyunjin avea la mine brățară lui pe care mi-a cerut să o țin. M-am uitat la ea și așteptam să-l mai văd.. Un glas îmi scoate gândurile spierându-mă.
-Bună,Paimon.
Am închis ușa de la dulap și m-am uitat la persoana care îmi spuse bună și care îmi știa numele.
-Bună?
Era un baiat înalt și cu ochii negrii și bine făcut. Având la ochii o mică vânătaie.
Se apropie de mine și se uită cu o privire aproape mâncându-mă doar prin ochii săi ca un demon după o pradă.
-Ne cunoaștem? Îi pun mâna peste ochii și îl împing mai departe de mine având și eu puțin aer în corpul meu și spațiul meu personal.
-Nu mă știi? Nu se poate..
-Ăm.. scuze că nu știu orice persoană care îmi invadează spațiul personal mai aproape violându-l.
-Arogantă,îmi place. Mâraie spre mine zâmbind într-un colț.
-Pardon?
-Devino a mea păpușă.
Mă uitam la el cu dezgust și voiam să-l lovesc cât de curând,mi-se părea un vagabond..
Mi-a prins mâinile când voiam să fug,pe hol eram singuri pentru că întârziasem la oră  iar el sigur m-a pândit...
-Lasă-mă! Am țipăt însă mi-a pus mâna peste gură și m-a ridicat peste umărul său. 
-Nu vi cu mine de bună voie atunci vi silită.
Am început să plâng când i-am simțit mâna peste fundul meu,nu suportam să fiu atinsa și mai ales de un violator. Speram să nu ajung violată..
Eram undeva prin subsol care duce către sala de sport,având ceva în buzunarul său. Am încercat să-l lovesc dar parcă nimic nu doboara un zid cu bucăți de beton. M-a lăsat jos undeva peste o saltea și a aprins un bec care ardea palid.
-CE MAMA DRACULUI! am țipăt la el când mi-a dat drumul jos voiam să fug către iesire dar s-a închis în momentul în care am pus mâna peste clanță.
-Păpușă,aici nu este pe vrute și nevrute. Ești ceea ce caut și vreau să-ți fie clar ce îți voi spune.
-Ce vrei de la mine? Aveam nervii și sunt sigură că acum nimic nu mă mai speria aducându-mi aminte că aveam la mine o foarfecă.
-Îți cer o favoare în schimbul altei favori.
-Nu
-Nici nu m-ai lăsat să termin.
-Nu vreau să fac nimic pentru tine,acum lasă-mă să ies.
-Nici macar nu știi ce îți voi spune.
-NU ÎMI PASĂ! i-am aruncat o privire ucigătoare.
-Ha-ha,draga de tine. Hyunjin este atât de norocos că te are.
-Hyunjin..
-Da,el.
-Ce este cu el?
A venit mai aproape de mine,prea aproape fiind la doar câțiva centimentrii de mine.
-Ți-am trezit curiozitatea când ai auzit de iubitul tău? Punându-mi mâna peste barbie și ridicand-o.
Mi-am tras bărbia din mâna sa,și m-am dat înapoi către ușă.
-Nu este iubitul meu. 
-Oh,serios?
-Da..
-Atunci ți-aș spune că acum zace unde departe de liceul ăsta? 
-CE?
-Și că durerea lui cea mai mare este că te-ar pierde?
-Nu mai spune minciuni,nu te cred..
-Serios? Fi sigură că niciodată nu aș minți cu rivalul meu.
-Rival?
-Se pare că Hyunjin nu ți-a spus nimic în legatura cu relația noastră de "prietenie"
-Ce ar fi trebuit să-mi spună?
-Vei afla singură păpușă.
-Doamne,lasă-mă să plec. Iar dacă te atingi de el,te voi omorî..
-O dulceață ca tine să facă una ca asta?
-Nu sunt o dulceță,sunt o lămâie acră pe care nu o poate juca cineva și nici zahăr pusă peste ea să fiu dulce.
-Aroganța ta mă atrage mai mult ca orice.
-DU-TE DRACU!
-Nu pot fără tine. Venind mai aproape și lipindu-mă de ușă.
Aveam mâinile și totul imobilizat,am încercat să-l dau de lângă mine însă piciorul său mi-a atins locul unde nu a fost atins de cineva. Am strâns din ochii și apoi și-a mișcat ușor piciorul și cu o mână coboară spre piciorul meu ridicându-l. 
-Să vedem dacă mai ești așa curajoasă acum.
-Lasă-mă ac-...
Nu am apucat să spun ceva că și-a lipit buzele peste ale mele și dintr-o data am simțit o căldură spre fundul meu. M-am mișcat întorcâdu-mi capul și fiindu-mi scârbă de mine pentru că am simțit acel sărut.. Mi-a lăsat piciorul, mi-a strâns maxilarul făcându-mă să-l sărut.
-Ești dulce,exact ca zahărul.
Aveam ochii închiși nu voiam să-l văd pentru nici-o secundă având coșmaruri pentru asta..
-Te voi face să ma iubești,pentru că el nu o face.
-TACI DOAR TACI ȘI DĂ-MI DRUMUL,OM DE NIMIC! Mai aveam puțin și plângeam..

 ¦ 𝑭𝑹𝑶𝑺𝑻  - ℋ. ℋ𝓎𝓊𝓃𝒿𝒾𝓃  ¦Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum