¦ 𝑭𝑹𝑶𝑺𝑻 - ℋ. ℋ𝓎𝓊𝓃𝒿𝒾𝓃 ¦

29

Nu voiam să mă gândesc la faptul că l-aș pierde pe Hyunjin sub nici măcar o formă. Acum jocul între mine și băiatul a cărui nume nici măcar nu-l știu. 
-Îți voi da drumul dar dacă aud o vorbă Hyunjin este mort.
-DE CE FACI ASTA?
-Pentru că el are ce niciodată n-aș putea avea.
-Pentru că este tot ce tu nu o să fii! 
-Fii sigură că sunt mai bun,păpușă!
-Nici gând de așa ceva!
M-a lăsat jos și am simțit din nou pământul sub picioare,acum voiam să fug de la liceu nu mai voiam să-l văd o secundă. Când a deschis ușa am luat-o la fugă cât am putut de repede și fără să mă gândesc unde aș putea să fug însă primul instinct a fost acoperișul liceului. Locul unde puteam să fiu singură și fără să mă deranjeze cineva.
Am urcat repede scările, am plecat către balustradă,mi-am pus mâna peste buze și am încercat să șterg acel sărut pe care voiam să-l scot din imprimeul buzelor mele fără să mă gândesc că aș regreta măcar o secundă asta.
Am început să plâng iar ploaia era acum aici printre noi,mai exact peste mine. Voiam să plec către un loc unde nici să mă mai întorc dar îl voiam pe Hyunjin,îl voiam pe el bine și asta îmi era de ajuns știind că nici măcar o clipa nu aș vrea să-l las în durerea unui om de nimic. 
Mi-am șters lacrimile ce curgeau ca un râu din ochii mei și ploaia care mă uda,nu îmi păsa că voi răci căci nu o să-l mai vad pe acest baiat,mai de grabă fiintă fără milă. Am tras aer în piept și am ridicat privirea către cer, priveam cum picăturile de ploaie veneau către mine și fără pic de răbdare făcându-mi corpul să înghețe însă eu nu simțeam răcoarea și durerea. Oare Hyunjin este bine? Între el și acel baiat ce se întâmplă acum..

-ʜʏᴜɴᴊɪɴ-

Eram plecat din oraș alături de Seungmin și Felix,aveam nevoie de acele documente, ca Colin să o lase în pace pe Paimon,auzisem de la cei din liceu că este plecat deci nimic rău nu i-se poate întâmpla căci dacă aflu că i-a făcut ceva cel mai sigur el va ajunge printre gratii fără milă îl voi face să plătească durerile ei. Mă plimbam prin secția de poliție în legătură cu un caz în care el s-a aflat în urmă cu un an,aveam deja destule documente care îl va face să o lase în pace însă cel mai important nu era aici. Felix alături de Dash,singurul om care mă ajuta la documente atât de bine și care mă salvează când am nevoie de poliție. Știa familia sa și încă nu avea cum să-l prindă, atacându-mă pe mine acum era cu mult mai bine deși știa cum să-l ia dar de fiecare dată banii lui îl scăpau.
Aveam nevoie cel mai mult să stiu că ea este  bine,Lee know sper să ne ajute cu ea și Leila. Voi pleca și eu cu restul înapoi în oras,voiam din tot sufletul să-l distrug pe omul care mi-a distrus și mie viitorul.
-Ești bine? Spune Felix către mine în timp ce bea din cafeaua fără zahăr.
-Este ora 02:05 dimineața și încă ne chinuim să aflam cazul acela nenorocit. Ridicându-mi capul către picăturile de ploaie care erau peste mâna mea,nu voi eșua nici o secundă.
-De ce te omori atât de mult,ai destule documente în cât să-l faci să platească.
-Felix.. familia mea..
-Ce este cu ea?
-Nu am mai vorbit din acea zi cu ei,nu știu ce s-a întâmplat cu ea dar știu un lucru. Pe lângă fapul că nu se v-a atinge de Paimon vreau să răzbun,de fapt să arăt adevarul în sediul de la New York.
-Stai,explică-mi.. adică vrei să-ți răzbuni familia? Ridicându-și privirea spre mine.
-Felix,este o poveste lungă..
-Nu contează,vreau să stiu cum te-aș putea ajuta.
-Dar..
-Te ascult.
-Promite-mi că rămâne între noi probleme noastre.
-Ah,nu mă duc să i-le spun doamnei majestatea iubitei mele.
-Dar nu ai.. sau ai? Stai..
-Asta era ideea,nu am. Arătându-și zâmbetul la mine și privirea lui seducătoare.
-Sfinte..
-Acum ascult. Dându-mi un pahar de cafea. Iar eu dând din cap în semn de mulțumesc.
-Când mama s-a căsătorit cu tata,familia lui Colin avea probleme și fiind prieteni buni de familie totul a mers normal între ei. Știind că într-o zi eu voi ajunge prieten cu el și vom avea o prietenie strânsă. Dupa ce am ajuns împreună în generală totul a fost bine până când am început să fiu olimpic la orice materie și ne având în viața mea scopul să eșuez.