57

59 8 1
                                    

-Dar nu sunt sigur dacă ar putea să vină,caci nu este în oraș cu noi.
-Asta o face și mai specială ziua,mama ei ține legătura deci sunt sigură că totul va merge bine. Doar trebuie să vorbim cu mama ei.
-Atunci rămâne stabilit,trebui să vorbesc cu personalul localului și apoi cred că mergem impreună acasă.
-O duci acasă la tine? Deja ai totul gândit.Spune Seungmin și o ia în brate pe Leila.
-Asta va rămâne un mister,nu? Și îi fac cu ochiul.
-Vrei să-ți mărești regatul,să aibe cine să te moștenească tronul. 
-YAHH! normal,o frumusete ca mine trebuie să aibe urmași,nu? I-am dat un pumn în umăr si apoi face o față de cățeluș.
Am plecat acasă unde am găsit-o pe Paimon dormind încă în hainele de stradă si cu tot machiajul peste față,totuși.. era așa de frumoasă în cât mă bucur în fiecare clipă că este a mea.
Mi-am făcut un dus și i-am scris lui Seungmin mâine să ne vedem împreună la locul stabilit,trebuia să aranjez totul deja mâine ca a două zi să putem pleca cu ea. Mi-am luat hainele pe mine și m-am așezat lângă Paimon care dormea dusă,dar la atingerile mele a rămas moale. Luându-mă în brate și pupându-mi mâna,adormind amândoi după ce i-a întors gestul. 
-Te-ai trezit? Spune Seungmin în timp ce eu abia terminasem de mâncat.
-Normal,dar tu? Se pare că tu ești cel care are nevoie să se trezească.
-Abia am reusit să dorm azi-noapte,deci nu mă face să-ți dau totul peste cap.
-Nu o vei face,ne iubești prea mult.
-O iubesc prea mult,modifică puțin structura.
-Adica eu ce sunt? Punându-mi mâna peste piept, nu sunt o rezervă. Puțină dramă de dimineață nu strică. Ne înveselim căci asta este începutul unei zile cu totul diferite.
-Mișcă-te la "Less" și nu mai face pe diva,Prințule. Închizându-mi telefonul în nas,mi-am luat geaca pe mine și am sărutat-o pe Paimon peste frute,abia se trezise.
-Unde mergi? Vocea ei de înger devenise acum subțire și cu ochii ei verzi mă privește iar inima mea devine mai stersată. Mă uitam la ea,voiam să mai rămân acasă puțin cu ea însă voiam să fie totul perfect exact ca ea.
-Trebuie să merg la Seugmin,iubito.. sărutându-i mâna și văzându-i zâmbetul cald,care îmi topește inima mai ușor ca focul.
-De ce acum? Te întorci repede,nu? mângâindu-mi ușor obrazul închizând ochii și deschizându-i ușor.
-Da,Leila va sta cu tine și astăzi,bine?
-Off,sper să nu mai străbatem atâtea magazine cu haine,voi muri. Scufundându-și capul în pernă și aruncând pătura peste ea. 
-Eu plec,bine? Ai grija ce faci,fără nervi,ok?
-Dacă îmi dai un sărut poate. Ridicând un pic capul din pernă și uitându-se  la mine, zâmbește cu jumatate de fata,cea care era la vederea mea.
Am prins-o de sold,ridicând-o și pizându-i capul. M-am uitat două secunde în ochii ei,trăgâdu-o mai aproape de mine simțindu-i pieptul presat de al meu. Iar cu  mâna coboram încât peste soldul ei,masându-i coapsa. I-am simtit un mic "mmm" în timp ce i-am mușcat buza de jos,era abia trezită iar cheful ei devenea mai puternic. M-a tras spre ea,fiind deasupra ei,picioarele erau înconjurate peste bazinul meu. Mâinile ei umblau pe sub tricoul meu iar eu mă simteam fierbinte și dornic. M-am desprins din sărutul cu ea luând amândoi aer în plămânii,ne încinsesem dar am oprit lucrul care avea să se întâmple.
-Nu pleca,iubire.. uitându-se în ochii mei. 
Ah,nu vreau dar cine o să facă toate pregătirile pentru tine. Vorbind cu mine în capul meu.
-Promit că mă întorc repede,îți promit.
I-am lăsat un sărut fin peste buze și am plecat din casă,nu înainte să-i spun că o iubesc și să aibe grijă de ea. De sigur că devenise supărată din cauza asta...

Telefonul meu sunase și cu un gând cel mai prevăzător ca fiind Seungmin,el era când am ridicat telefoul.
-Pe unde Sfinte mamă umbli? Te astept de douăzeci de minute.. Ți s-a stricat caleașca până aici? Vocea lui devenea nervoasă dar în același timp era calm,doar el putea să fie ambele într-un sigur corp.
-Am făcut pană la armăsar,asteaptă-mă.
-Pai eu te aștept,DE ASTA TE-AM SUNAT ÎN NUMELE COREI. 
-Cora doarme,te rog frumos. Spun râzând și intrând pe strada unde trebuia să ajung.
-Mișcă-te,te rog.
-Imploră-mă,așa.
-Sfinte,HYUNJIN...
Ajungând în spatele lui si punându-i mâna peste umăr,spierându-se puțin și punându-și mâna peste piept.
-Doamne,pe unde umbli..
-Am stat puțin cu Paimon. Frecându-mi ceafa.
-Ah,gata m-am prins,făcându-mi cu ochiul. Nu te mai cert că mi-am dat seama. Armăsarule.
-Ești un nebun.
-De asta mă iubești.
-Nu te mai lăuda degeaba. Fugind spre intrare în local,eram sigur că îmi va acoperi o stânga peste umăr. Am intrat în local și am căutat personalul.

 ¦ 𝑭𝑹𝑶𝑺𝑻  - ℋ. ℋ𝓎𝓊𝓃𝒿𝒾𝓃  ¦Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum