¦ 𝑭𝑹𝑶𝑺𝑻 - ℋ. ℋ𝓎𝓊𝓃𝒿𝒾𝓃 ¦

46

Iar dacă va trebui să trec prin mii de stări să te am lângă mine,să omor persoane  să știu că inima ta și tu ești bine,nu îmi pasă asta. Voi face totul să știu că nu vei avea o lacrimă peste obraji tăi. 
A închis ochii luându-mă în brațe și voiam mai mult să o țin,era acum în brațele mele și am simțit cum am tot universul la mine,ca aveam acel imposibil la mine,acum și aici.
-Mulțumesc că esti în viața mea și că mă protejezi,dar te rog. Nu mai bate pe nimeni sau atinge în modul acela pe cineva. Te rog. 
-Îți promit! I-am sărutat fruntea și am stat încă puțin așa și ne-am îndreptat spre casă ținând de mână cea mai frumoasă fată din viața mea. Când ne-am apropiat de casă ea a intrat într-o farmacie și eu am rămas afară uitându-mă după o florărie,trandafirul pe care îl aveam la Seungmin era în dulapul de la liceu,hmm. Punct țintit,era o florărie pe partea cealaltă de farmaciei. M-am uitat la ea să văd unde este și era incă la casa vorbind despre ce voia să cumpere. M-am mișcat fără să mă observe din acel loc plecând spre acel  trandafir pe care voiam să-l iau . Arăta exact ca ea,alb și pur ca un înger de minunată căci merita fiecare flore din lume dar n-aș avea timp să-i aduc fiecare floare neavând timp o viață pentru a-i da fiecare buchet.

A iesit din farmacie uitându-se la mine și rămânând șocată când m-a văzut cu acel trandafir alb,punându-și mâna peste a mea cu frică.
-Este al tău,printesă.
-Eu.. ăm,nu avea cuvinte.
Nu se astepta la asta.
-Nu ai mai primit flori până acum?
-Nu.. spune puțin tristă încă privind acea floare ca pe o minune. 
-Atunci eu voi fi cel care îți va cumpăra toate florile din lume,punând un trandafir lângă cel mai frumos trandafir.
A zambit fericită,dându-mi un sărut scurt peste buze. Luându-mă de mâna și plecând către casă. Încă mă gândeam ce a luat de la farmacie..
Am ajuns în cameră,dându-mi jos hanoracul și asezându-l peste cuier la fel am făcut și cu geaca ei subțire. M-am uitat pierdut la ea în timp ce s-a dezbrăcat de tricou cu spatele la mine,întorcând ușor capul dar zâmbindu-mi fără a spune ceva. A pus peste ea o rochie roșie dintr-un material roșu catifelat și mi-a făcut ochii să saliveze doar la vederea ei,trupul său în acea rochie era cel mai nebunesc lucru.
-Ti-e foame am auzit-o trecând pe lânga mine,întorcând capul.
-D-dda. Spun încă având ochii în acea direcție. 
Mi-a prins mâna trăgându-mă cu ea în bucătărie și pregătind cina,cele mai gustoase paste pe care le-am mâncat în viața mea. Se pricepea atât de bine la făcut mâncare,în cât aș pune-o să gătească în fiecare zi. I-am văzut zâmbetul când am luat-o în brațe și i-am sărutat umărul gol și jucându-mă cu rochia sa dând-o jos de pe umăr și înapoi,căci nu m-a lăsat să o ajut la mâncare. 
-A fost minunt! am șoptit către urechea ei,ea chicotind și sărutându-mă. Doamne cât o pot iubi!

Paimon

Toată durerea de astăzi când l-am văzut pe el bătându-se cu Colin a plecat când am ajuns acasă,când l-am sărutat și l-am simțit aproape de mine și în brațele mele. Voiam să plec la mama acasă și voiam să-l iau cu mine. Voiam să-i iau și pe restul însă nu credeam că vor,am scris un bilet și de dimineață urma să-l las Leilei. Am adormit în brațele lui și am simțit iubirea de care aveam nevoie. Îmi doream să ajung acasă și să o găsesc pe mama bine,luna asta n-am reușit să-i trimit medicamentele așa că i-le voi duce personal. Ne-am trezit de dimineață și am împachetat câteva schimburi pentru zilele de acolo,deși nu voiam să-l iau pe Hyunjin din cauza tatei îmi doream ca mama să-l cunoască și să-i spun că am găsit persoana potrivită pentru mine. Hyunjin mi-a spus să aștept puțin aici,că v-a pleca până la Seungmin,și am început să caut biletul pe care l-am scris dar fără urmă așa că.. i-am terminat bagajul să fie gata când el va ajunge el.
I-am văzut tricoul lui albastru și parcă ceva din mine zice să-l port și așa am făcut l-am luat pe mine și l-am asortat la o pereche de pantaloni de trening grii. Mi-am prins părul în coc și eram gata de drumul de patru ore în care vom călători amândoi,prima noastră "excursie" împreună și unde vom fi departe de realitate.