RĂPIREA

MULȚUMIRI ONORIFICE

   Trecuseră deja aproape trei luni decând extratereștrii fuseseră alungați de pe pământ,în comparație cu restul lumii SUA fiind foarte liniștită.
Războiul pândea marile puteri ale pământului,Rusia se voia a fii peste tot,cu mențiunea de onoare că nu putea fii și în America.

   Eroii considerați pilonii americii în războiul cu extratereștrii și în alungarea lor de pe pământ erau Wallter,Roger și Akin,chemați la casa albă pentru mulțumirile onorifice.

Se încheie,official se încheie filmul de groază cu scenariu apocaliptic la care au fost condamnați nevinovații oameni.
Se încheie și jugul greu care le apasă umerii zdrobiți atâta timp,fu ridicat în sfârșit.
Spaima care cuprinse tot pământul și fusese la un pas de a anexa America a fost alungată,în mod sigur pentru multă vreme departe de pământul cultivat de omenire.

Fiecare dintre cei trei era un erou în adevăratul sens al cuvântului,privind spre fiecare în parte descopereai o nouă poveste care merita fii spusă.
Privind la fiecare în parte,descopereai un erou care-a luptat cu greu,riscându-și viața pe câmpul de luptă unde sângele curge șiroaie și moartea prădează peste tot.

În spatele eroilor ce erau prezentați atunci de președintele el însuși emoționat de onoarea de a-i întalni și decora pe cei trei,se ascundea un mic copil mulțumitor ce dedica succesul său cuiva anume.

În spatele maștii dure de maturitate psihologică și emoțională a lui Wallter se ascundea familistul convins și fragil pe dinauntru,familistul căruia sufletul îi era rănit de absența familiei căreia îi dedica toate meritele sale.
Fără să uite ce l-a adus unde l-a adus,fără să uite ce l-a motivat când voia să cedeze sub povara drumului spinos.

Familia sa l-a sprijinit din spate,deși ei au suferit cel mai mult în această tristă dar eroică poveste.
Wallter fu motivat întotdeauna de propia-i empatie,nedorind să mai pună alte familii fericite în situația sa nefastă unde cruda despărțire lucra spre durerea lor.

Se împăcase însă cu gândul morții lor,se împăcase trecând peste cruda moarte care probabil ia păstuit pe toți,căci știa puterea gândului minusculă în lume precum el nimic nu schimbă.

Se hotorî totuși ca toate medaliile sale să le atârne de cripta răposatului său fiu,David.
David,al cărui absență îl deranja cel mai tare pe tatăl mândru de al său fiu.
Dar avea planuri mari,voia să ceară în fața întregii țări,la festivitatea în care însuși președintele îi va decora.
Voia să ceară un loc de veci la cimitirul național,un loc unde să se facă morminte fastuoase pentru membrii răposați "pe front" a familiei sale.

Practic,ei punând temelia curajului lui Wallter cel care a "salvat America" cu alte cuvinte.
Altfel spus,ei erau protagoniștii din spatele scenariului unde să vrea Wallter primise rolul principal.
Iar el,le era profund recunoscător pentru tot familiei sale,pe care avea de gând să-i onoreze.

Atât să mai fii putut să facă pentru ei,altceva nemai având nădejdea că putea să facă.
-Și...printre acești neînfricați compatrioți dedicați ai țării,stimați cetățeni,se numără acest bărbat cu mare onoare:Wallter Allen.
Zise președintele statelor unite stând drept în fața poporului,care aclamă la auzirea numelui eroului medaliat.

-De aceea,dragi concetățeni,țara noastră este astăzi liberă din cauza efortului comis de acest om,în luptă.
Se mențiunea faptelui acestui om,trebuie să vă spun solemn următoarele:
Acest om a fost prizonier de mai multe ori extratereștrilor,chinuit,schingiuit,înfometat și însetat.
Dar a rezistat în condițiile acelea grele,pierzându-și toți membrii familiei pe parcurs.
Acest om special,stimați cetățeni este Wallter Allen!