Până la sfârșit 🔞 Vol 12

Capitolul 40

Lex:
Trei ani mai târziu...

Înmoi pensula in culoare si pictez fundalul tabloului la care lucrez de mai bine de o săptămână. Pe panza apar cei doi micuti zei care sunt mai mereu de nedespărțit.
Dacă,Erebus e singurul terorist ce nu a dat pe la gradinita,a stat toata ziua cu Hypnos si rare sunt momentele în care nu-i vad impreuna. Ca de exemplu astazi. In momentul de fata,Hypnos,sta agățat de un picior de-al meu in timp ce mănâncă o inghetata pe bat.
-Sfinte...toata fata iti e plina de ciocolata!exclam amuzata cand imi cobor privirea pe el si imi trântește un zambet atat de dulce ca imi vine sa-l mananc.
-Hmmm...e buna...surade si mai ia o gura din inghetata.
Razand,intorc capul atunci cand ii simt prezenta lui Max prin apropiere si ochii imi sclipesc in momentul in care,intunecatul meu se opreste in prag si ne priveste cu iubire.
-Ce faceți?intreaba si imediat buzele lui se ridica intr-un zambet cand vede mocuța murdara a lui Hypnos.
-Uita-te si tu la el cum s-a făcut de ciocolata pe toată fata!chicotesc si pun pensula in apa,apoi ma întorc cu totul spre,Max.
Intunecatul rade usor si trece dincolo de prag,iar cand se opreste in fata mea,intinde mana spre Hypnos si aduna pună inghetata de pe nasul lui,apoi isi pune degetul pe buza mea de jos si ranjesc pe sub mustăți.
-Nu vrei sa mancam si noi niște inghetata?ma intreaba si scot limba sa ling ciocolata de pe degetul lui.
-Hmmm...o idee geniala,Max!chicotesc si imi face complice cu ochiul.
-Nu!!!!tipa deodata,Hypnos si amandoi coboram privirea spre micut.
-Ce,nu?intreb,iar ochii lui negrii se îngustează cand ma priveste.
-Al meu!raspunde,in timp ce se agata de piciorul lui Max si ma abțin sa nu bufnesc in ras.
„Daca Nemesis a fost ca o lipitoare,ei bine...Hypnos e la fel de fiert dupa,Max cu toate ca se spune ca băieții sunt înnebuniți dupa mame. Si pot sa confirm ca pana la el,toti teroristii mei au fost mai mult cu mine cand erau micuti,decât cu Max,dar se pare ca,micutul zeu e excepția de la regula. El e innebunit dupa,Max. Cand intunecatul apare prin preajma,Hypnos uita de toata lumea din jurul lui si il vede doar pe tat-su."
-Sunt al tău,agori mou,dar sunt și al ei,ii spune Max si micutul incepe sa clatine dezaprobator din cap.
-Nu! Al meu!repeta si de data asta bufnesc in ras când vad ce încruntat si serios se uita la,Max.
-Aolo!spune printre hohote. Asta e mai rau decât,Nemesis.
-Doamne ferește,psychi mou!spune putin alarmat. Eu sper sa fie doar o pasă care sa-i treaca in viitorul apropiat.
-Ahaaaa...lungesc cuvântul si il privesc amuzata. Deci...nu mai mancam inghetata,nu?schimb subiectul si mijeste ochii la mine.
Isi apropie fata periculos de mult de a mea,iar respiratia lui fierbinte se izbeste de buzele mele in timp ce ochii lui de ambra ma sfredelesc intr-un mod salbatic.
-Diseară am sa te mananc eu pe tine,imi promite pe un ton intunecat si toata pielea mi se înfioară.
-Suna bine...soptesc,iar ochii lui înflăcărați cad pe buzele mele imediat ce scot limba si mi le ling doar ca sa-l ațaț si eu,dacă el îndrăznește sa ma provoace fara sa putem face deocamdată nimic.
Maraie,iar eu ranjesc ca un dracusor cand il aud.
-Tata!!! Mergem???
Vocea lui Hypnos are efectul unei găleți cu apa rece atat pentru mine cât și pentru,Max,iar titanul isi ridica imediat zeul la piept atunci cand isi revine în fire.
-Mergem,agori mou...dar înainte sa facem orice vrei tu,hai sa te spal pe fata si sa-ti schimb hainele astea murdare. Zici ca ești un pui de bogdaproste,chicoteste intunecatul si las un hohot de ras sa se desprinda de pe buzele mele.
-Nu vezi ca e si descult?intreb si incep sa rad mai tare.
-Am vazut...raspunde si ranjeste ca un drac. Si imi aduce aminte de tine,fiindca tu umblat cand erai micuta desculță prin fata blocului,continua si imi dau capul pe spate,apoi bufnesc intr-un ras ce ma zguduie pe picioare fiindca exact la asta ma gândeam și eu.
Vara,din cauza căldurii preferam sa umblu fara slapi fiindca mai mereu ii rupeam pentru ca imi alunecau din picioare si cum mai toata ziua fugeam prin fata blocului,preferam sa umblu desculță decat sa imi rup capul. Sa nu uitam ca eram si inca sunt o împiedicată,dar pe atunci piciorul transpirat in combinație cu,cauciucul din care erau facuti șlapii la vremea aia,erau un pericol pentru mine.
-Zi mersi ca ma descălțam,altfel nu știu cum o scoteai tu la capat cu mine,dacă trebuia sa ma prinzi de fiecare data cand imi aluneca piciorul în slap,surad si ochii ii sclipesc de amuzament cand ma aude.
-Iti dai seama ca ma bagai si mai mult in belele decat ai reușit sa o faci pana la vremea aia,nu?mi-o intoarce si ridic nevinovata din umeri.
-Nu-i vina mea,Max ca ti s-au aprins călcâiele dupa mine,raspund in timp ce iesim din atelierul ce mi l-a ridicat in spatele casei in urma cu doi ani,dar care se afla intr-un colt putin mai îndepărtat fata de foișor si piscina.
-Mi s-au aprins călcâiele?intreaba razant. Psychi mou,ochii tai mi-au dat foc întregului corp si m-au zguduit atat de tare incat habar nu aveam cum sa controlez amalgamul de trairi si sentimente ce l-ai descătușat in mine la o vârstă atat de frageda.
Zambesc cu superioritate si un ranjet demonic ii ridica un colt al gurii.
-Lasa ca am știut eu,Max...i-o tratesc cu putina ironie in glas si ochii lui inflacarati se îngustează.
-Tu chiar vrei sa-ti rup curu,ingeras?
-Curu! Curu!repeta Hypnos dupa el si fac ochii cat cepele.
-Aolo!icnesc,in schimb Max incepe sa rada.
-Exact,agori mou. Lu' ma-ta i s-a urat cu binele si vrea sa-i rup curul.
-Max!ma rastesc la el,dar intunecatul se abține sa nu-si dea ochii peste cap.
-Lasa,psychi mou ca pana mâine uita,imi zice si pufnesc.
-Sigur! Asa ai zis și cand te-a auzit ca l-ai făcut pe,Dan,ticalos si nu a mai uitat. Cand il enervează vreun terorist,asta e primul cuvânt ce ii părăsește buzele,il cert si ridica nepăsător din umeri.
-N-are nimic,ingeras. Oricum,zice un adevăr. Pana la urma chiar suntem niște ticalosi.
-Si nebuni,punctez,iar el imi face cu ochiul.
-Mai ales nebuni,mormaie si ambra din privirea lui devine incandescenta. Pregateste-ti curul,psychi mou. Diseara ticalosul tau vrea sa ti-l rupa.
-Curu! Curu!zice din nou Hypnos si nu stiu daca sa rad sau sa plang cand il aud,in schimb Max chicoteste si incepe sa joace exact ca un ticalos din sprancene.
„Sfinte...chiar suntem o familie de nebuni!"
-Diseara te vreau la bara in camera aurie.
-Hmmm...abia aștept sa dansez in curul gol prin fata demonului ce-mi promite o partida intunecata.
-Hmmm...nici nu știi câte dreptate ai psychi mou...
„Ba chiar stiu,iar vocea lui joasa și întunecată ce a vibreaza in capul meu,a reusit sa-mi dea intr-o clipa hormonii peste cap si nu doar ca abia aștept sa ma dau la demon,ci imi doresc sa-l pun pe jar inainte sa ardem impreuna in pacate."