Capitol XVI - Final

179 4 0
                                    

— Eheeee, e vacanță, eheeee.

— Ce vacanță, mă? Tu ai uitat de tvc?

— Dă-l încolo, mă fac obuzier.

— Tu te faci obuz.

Băieții au râs, luând o gură de suc din doze. Era programul lor de voie, examenul final se terminase, și au ales să petreacă acel timp stând pe pături în livada liceului, bucurându-se de ultimele momente în acea curte cu toții. Unul din sergenții care vorbiseră și-a pus ochelarii de soare la ochi, ridicându-se amândoi.

— Mâinile-n aeeeer, bumț bumț bumț.

Colegii din pluton râdeau distrați.

— Bă, ce-ați băut?

— Coca Cola bottle shake, shake, shake!

— Doamne.

— Mister Saxobeaaaaat!

— Poate v-aude vreun cadru, au surâs ei.

— Mergem la mare, băgăm muzică, chefuială, pfoai mamă, abia aștept.

— Vezi că-n August trebuie să fim la Academii, a râs colega lui.

— Cine zice?

— Regulamentul.

— Mă duc în Octombrie.

Elevii au râs.

— Du-te, a spus un băiat de pe pătură. Poate te lasă ăia să faci măcar sectorul budă.

— Când vă gândiți că civilii chiar încep Facultatea în Octombrie.

— Da și noi o începem tot în Octombrie. În August ne ducem ca să o terminăm, a glumit un băiat.

— Pe mă-ta?

Băiatul a aruncat cu punga de covrigi în el, sub râsetele colorate ale colegilor.

— Ne termină Academia pe noi.

— Succes, forțele terestre.

— Vai, mulțumim, piloților, au spus ei ironic.

— Bă, da de medicina militară nu zice nimeni nimic? a întrebat o sergentă.

— Scuze, dar îmi place să trăiesc.

— Adicăă.

— Vrei să termin medicina în cavou?

— Vai de capul tău, fetițo.

— Bă, nu mai furați replicile locotenentului.

— Eu crecă mă duc în fanfara militară.

— Să ți se sufle în clarinet?

— Handicapat mai ești.

— Dacă Flavius se duce în fanfară fără talent, mă duc și eu șofer fără permis.

— Șofer de tir ești tu bun. Pe acolo pe centură.

— Marș.

— I-auzi. Bagă Flavius ceva melodie, că trebuie să defilăm.

— Du-te bă de aicea.

— Iar îi furați replicile locotenentului.

— Poate furăm și meseria. Nu vrea nimeni să se facă cadru de liceu?

— Păi în fond nimeni nu vrea, dar jumate devine. Ne auzim după vreo 6 ani tot aici.

— Eu n-aș avea răbdare să-i instruiesc pe plozii de a 9 a. Bereta-n stânga, bereta-n dreapta, bereta-n cur.

Ultima secundaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum