CAPITOLUL 3

1K 59 4
                                        

Stau pe marginea patului și mă holbez la degetele de la picioare de aproape 10 minute

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Stau pe marginea patului și mă holbez la degetele de la picioare de aproape 10 minute.

Să mă duc jos sau este prea devreme ? Urăsc când sunt într-o casă nouă și nu știu programul nimănui.
Dar până la urmă voi sta aici o vreme, plus că este casa bunicului, mă comport ca și cum aș fi la palat sau ceva de genul ăsta.

Mă ridic, mă încalț cu papucii și ies pe hol. Aerul se simte diferit aici. E mai răcoros.
Cobor scările iar când ajung la bucătărie, îi văd pe bunicul și pe Andy, discutând, amândoi fiind foarte concentrați asupra unei foi pe care bunicul o ține în mână.

Mă apropii ușor de ei, iar când bunicul se întoarce spre mine, observ că mai este cineva cu ei. Nu îl remarcasem din cauza unghiului în care se afla.
-Ah, bună dimineața, Nora! Cum ai dormit ?întrebă bunicul și împăturește hârtia, după care o bagă în buzunarul sacoului.
- Bună dimineața, tuturor! Ca un bebeluș, spun și îmi îndrept privirea de la bunic, la persoana care stătea lângă el.
- Văd că ți se pare cunoscut. El este Andrew. Îți aduci aminte de el ? V-ați întâlnit acum ceva timp, erați destul de mici.
- Da, îmi amintesc. La petrecere, spun eu cu un zâmbet stângaci pe buze.

𝘋𝘦𝘤𝘪 𝘱â𝘯ă 𝘭𝘢 𝘶𝘳𝘮ă 𝘤𝘩𝘪𝘢𝘳 𝘴𝘶𝘯𝘵 𝘢𝘪𝘤𝘪. 𝘈𝘮â𝘯𝘥𝘰𝘪. Ș𝘪 𝘦𝘭 ș𝘪 𝘧𝘳𝘢𝘵𝘦𝘭𝘦 𝘭𝘶𝘪 𝘮𝘰𝘳𝘰𝘤ă𝘯𝘰𝘴.

- Bună, Nora! Mă bucur să te văd din nou! M-am bucurat când am auzit că o să stai aici o vreme, spune el și întinde mâna spre mine.

Dau mâna cu el și observ acel zâmbet perfect și pielea lui ca de porțelan.

Și el a rămas la fel. Politicos, drăguț și mereu zâmbitor. Îmi cobor privirea și văd că poartă același gen de costum ca și bunicul. Ca și cum ar intra într-o ședință în orice minut. Mereu pregătit și aranjat.

- Andrew și fratele lui sunt partenerii mei, locuiesc aici de ceva timp și mă ajută cu afacerea. S-ar putea să nu îți aduci aminte de Adam, nu a fost niciodată prea vorbăreț cu peroanele din jur, spune bunicul, râzând.
- Nu, îmi aduc aminte și de el. Oricum, ne-am văzut aseară. A venit sus să îmi aducă ceva.
- V-ați văzut ? Întreabă Andrew, ca și cum nu îi venea să creadă.
- Da, mi-am uitat o geantă jos și el mi-a adus-o.
- Huh, ciudat. Eu l-am căutat aseară și nu am dat de el. Am crezut că este în oraș, spune bunicul.

𝘋𝘢𝘳 𝘈𝘥𝘢𝘮 𝘢 𝘴𝘱𝘶𝘴 𝘤ă 𝘣𝘶𝘯𝘪𝘤𝘶𝘭 𝘪-𝘢 𝘴𝘱𝘶𝘴 𝘴ă î𝘮𝘪 𝘢𝘥𝘶𝘤ă 𝘨𝘦𝘢𝘯𝘵𝘢..

- Haideți să ne așezăm și să mâncăm ceva. Nora, ce vrei să îți prepare Andy ? Întreabă bunicul.

Eu și mama de obicei mâncăm cereale sau lucruri destul de repede de făcut. Dar cel mai probabil nimeni nu mănâncă cereale aici. Bunicul mereu le spunea "mâncarea oamenilor leneși".

Inimi PictateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum