Toată lumea poate spune că are o anumită teamă sau chiar o traumă. Dar ce se întâmplă atunci când ești forțat să o învingi ?
Nora nu doar că trebuie să dea piept cu propria ei frică, dar trebuie să îi facă față și celuia care îi învârte frica pe de...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
- Ai spus că nu știi cum o persoană poate să stea cinci minute într-o cameră cu mine, tu ai stat aproape zece, spune și își mărește zâmbetul.
Mă uit la el total confuză și cu nervii întinși la maxim, pentru că momentul de care mă bucuram acum câteva secunde, este unul de care nu mă mândresc în momentul ăsta.
- Vrei extra minute ? întreabă el și ridic ochii la el.
- Ce vrei să spui ?
- Văd că tot aici ești, deci presupun că nu ți-a displăcut.
Măresc ochii la el și deschid gura să îi spun ceva, dar acel "ceva" nu iese. Asta pentru că nu sunt sigură ce ar trebui să îi spun. Zâmbetul lui se extinde iar eu îl împing și mai tare și mă dau jos de pe birou. Îmi aranjez fusta prin a trage-o la loc în jos și pornesc înspre hol.
Mâna lui îmi prinde încheietura și mă întoarce spre el dintr-o mișcare. Îmi caută privirea dar zâmbetul și atitudinea încrezută au dispărut. Acum a rămas doar o expresie rece și doi ochi pătrunzători.
- Nora, spune iar eu mă opresc asupra privirii lui pentru a aștepta să termine fraza. Dar nu o face. Tot ce face e să își miște ochii asupra mea, de parcă ar căuta ceva anume. Un răspuns poate.
Îmi trag încheietura din mâna lui și deschid ușa, ieșind pe hol. Gălăgia și muzica îmi inundă urechile din nou si simt din nou cum o durere de cap este pe drum. Adam este în spatele meu si amândoi ne oprim în pragul ușii din sufragerie. Toată lumea întoarce capul spre noi, toți parcă așteptând să spunem noi ceva. Doar Andrew și Ashley sunt total nemulțumiți de situație iar asta se poate vedea fără prea mult efort. Deși Andrew exprimă mai mult dezamăgire, în timp ce ea nu dă pe afară decât de mânie.
Chase sparge tăcerea și se ridică de pe canapea.
- Nici nu mai trebuie să întreb cum a mers, gâfâiți amândoi de zici că ați alergat un maraton, spune el și izbucnește în râs.
Ashley se ridică brusc de pe fotoliu și ne ochiește pe amândoi.
- Serios Adam ? Fix cu...ea? Asta este aiurea. Este-, încearcă ea să continuie dar de data asta i-o tai eu.
- Prea mult pentru tine ? întreb eu și mijesc ochii la ea.
Gura ei se deschide larg în timp ce restul se uită la noi cu amuzament. Aud din gura lui Adam cum un râset încearcă să iasă afară.
Simt cum sângele îmi fierbe de nervi iar obrajii îmi iau foc. Poate că ideea a fost una proastă să vin aici. Dar nu am să mint, să-i întorc vorbele lui Ashley mi-a dat adrenalina de care am avut nevoie în momentul ăsta. Ar trebui să guste din propriul tratament pe care îl oferă.
Mă duc înspre Sara și o iau de mână în timp ce îmi strâng lucrurile.
