A lost soul - FINALIZATĂ

27

Anghel intra nervos in vila si ne arunca un stick.
Cand intram pe laptop in fisier, observam mii de poze cu mine in mai multe locuri si mii de poze cu Miranda in locuri precum sătucul aproape de pista unde concureaza Vlad, cafenele unde mergeam toti si unde mai lucra si fratele ei, fiind si el într-o poza unde rad amândoi. Nenorocitul, stiam eu ca e ceva in neregulă cu el. Poze din seara balului si un videoclip de la camera de securitate, masina nu avea numere de înmatriculare, lovesc cu pumnul biroul si plec nervoasa, ei deschid videoclipul si se uita cum Sonia este omorâtă, eu nu pot privi, nu cred ca am sa pot vreodată. Incep sa cred ca sunt blestemată am pierdut prea multe persoane, intr-un timp scurt.
Il privesc pe Anghel, nici el nu se uită la videoclip, ma bucur ca Iris il înțelege si il lasă sa o plângă, pana la urma a iubit-o foarte mult. Cand iubești asa, nu poti niciodată sa uiti acea persoana de tot, ceva va ramane mereu acolo.
Mereu o visez pe Sonia, a murit in bratele mele, niciodată nu m-as fi gândit ca eu o sa ii fiu sfârșitul, gândul acesta ma distruge pe zi ce trece, dar trebuie sa merg mai departe pentru fetita mea.
"Eu ma duc sa il sun pe Aiden, nu înțeleg ce tot face" ii anunț si ies in curtea din spate.
Pe Aiden din ziua înmormântării nu l-am mai văzut si nici nu am mai vorbit cu el, am crezut ca e acasa, dar iubita lui mi-a dat mesaj acum o ora si m-a intrebat daca stiu ce face, ca nu a mai răspuns de 2 zile. Este ciudat si incep sa ma îngrijorez.
"Eu am sa plec!" urc sus in camera mea si a lui Vlad, scot pistolul de sub pat si il bag in spatele blugilor, presimt ca ceva rau se va întâmpla.
"Ce faci acolo?" Vlad ma privește suspicios.
"Am puțină treaba!" ma prinde de braț cand vreau sa plec.
"Nu te ascunde de mine! Sti ca nu îți iese!"
"Aiden a dispărut, ma duc acasa, daca nu e acolo, o sa il caut. Nu vreau sa cred ca Miranda poate sa ii faca rau, tatal ei m-a amenințat si mi-a spus ca ne va omorî pe toți, cred ca ea ii va duce într-un fel sau altul planul la bun sfârșit!"

In cele din urma Vlad s-a încăpățânat si a luat băieții, fara sa le spuna fetelor ce se întâmpla, am ajuns pe strada unde am locuit cu familia, de o luna nu am mai dat pe aici, sunt o sora groaznica, ma mir ca Aiden nu ma urăște.
"De ce am oprit aici?" eram la trei case distanță.
"Daca e cineva străin in casa aia vrei sa ne audă? Suntem doar precauți!"
Cand ajungem in curte, băieții au luat-o prin spate, iar eu si Vlad am rămas in față.
"Ai încredere in mine?" ii prind fața in palma pentru a ma privii in ochi.
"Daca iti trece prin cap sa intri singură, răspunsul este nu"
"Te rog, asculta-ma, Vlad! Pot face asta! Doar ai încredere! Du-te la băieți, intri cu ei prin spate!" pentru un moment a ramas cu o incruntatura dura pe față, dar si-a revenit repede si m-a tras într-o îmbrățișare.
"Ai grija!" imi sărută fruntea si pleacă.
Imi intorc privirea spre ușă si înaintez expirând greu si apăsat, imi este putin frică, fratele meu are nevoie de mine.
Las usa sa se deschida larg, scanez sufrageria si privirea imi pica pe niste picături de sange, fix lângă canapea.
"Aiden?!" strig tare, vocea mea auzindu-se cu ecou.
Urc scările grabita cand il aud tusind îndurerat, ma panichez cand vad singura ușă deschisă, camera Elisei, înghit in sec si înaintez, nici nu intru bine ca imi este pus un briceaj la gât. Nu din nou, de fiecare data același loc, același punct sensibil, urăsc cand sunt atinsă acolo. Incerc sa ma trag din strânsoare.
"Ușor!" vocea lui Ramiro imi răsună in urechi.
"Nu imi vine sa cred cat de mincinos poți sa fi....Stiam eu ca este ceva ciudat la tine"
"Da, rasfatato! Nu te mai crede atotștiutoare" Miranda intra in camera cu Aiden si isi da ochii peste cap, Ramiro imi da drumul. Ma duc direct si imi prind fratele inainte sa cada, ii mai privesc inca odata cu ura pe cei doi. Aiden era plin de sânge la nas si gura, era mai mult amețit.
"Cei drept lighioana asta mica stie sa bată!" Miranda face semn spre față lovita a fratelui ei "Acum am vrut sa ii dau si eu o lectie iubitului tau frate, l-am drogat!" rade infundat si se apropie ridicându-i bărbia. "Sper ca ți-a plăcut sex-ul violent, trebuia sa il înveți de la cineva" imi maresc ochii cand imi dau seama ca ea i-a facut asta si l-a adus in halul ăsta, credeam ca Ramiro. O imping in spate nervoasă, dar sunt prinsă de păr.
"Psihopați nenorociți" tip, băgându-i unghiile in brațe nenorocitului, care acum urla de durere si se departeaza de mine.
Imi bag mana in spate la betelia pantalonilor, iar ce simt ma surprinde neplăcut, nu mai e.
"Cauți ceva?" rotea Miranda pe degete pistolul meu, in timp ce din spate apar băieții pe furiș. In fracțiuni de secunde, doua gloanțe se eliberează, una la cateva milisecunde de cealaltă.
Privesc in jur cand imi deschid ochii, eram aruncata pe pat iar Aiden era pe jos, la fel si Miranda. Ramiro a incercat sa apuce pistolul de jos, dar l-a prins Vlad si l-a trantit de perere, acesta făcând o crăpătură mare si vizibilă de la 5 metri.
"O sa te calc pe cap" urla iubitul meu nervos. Ii privesc pe toti si ma duc țintă spre fratele meu. A fost nimerit in umăr, o privesc si pe Miranda, ea este nimerita in stomac, cand privesc spre sursa ce a împușcat il observ pe Anghel, părea mai împăcat acum, cred ca a făcut-o din mai multe motive.
1. Sa ne salveze
2. Sa simta ca totul este drept
3. Sa o razbune pe Sonia, care a murit inecandu-se in propriul sânge.
"Ati chemat ambulanța?" spun panicata încercând sa imi ajut fratele punându-i o esarfa de a Elisei stransa la rană.
"Da, sunt toti pe drum"
"Anghel, daca o sa ai probleme?" nu vreau sa ma gandesc ca el poate face pușcărie din cauza noastră.
"Unchiul meu e in politie, Sky! O sa aiba incredere cu toate cele spuse, de ce crezi ca detin o armă?" imi zâmbește si il duce pe Aiden la parter.
"Vlad?" il privesc cum il sugruma pe Ramiro, dupa ce ca a primit o duzină de pumni mai vrea sa il si omoare?
"Vlad, te rog?!" il trag de braț si ma panichez cand aud sirenele poliției. Cand imi aude suspinul se întoarce brusc si ii dă drumul sa pice pe jos, ma trage in brațele lui, tremura! Cred ca ia fost frica sa nu ma piardă si eu as fi exact la fel, deci nu il pot judeca.
"Nu il scăpați din vizor, pana nu urca polițiștii" fetele au apărut si ele in ușă panicate, Iris imi sare in brațe in momentul in care cobor ultima treaptă, urmând Agnes si Ivy.
Toti prietenii mei sunt aici, langa mine, sa ma susțină.....bine.......aproape toti.....
Privesc o poza de pe mobila in care era si Sonia, as fi vrut sa fie aici. Iesim in față unde cei din ambulanță l-au rezolvat pe Aiden, care si-a mai revenit, drogul s-a cam dus, iar pe el a început sa il doară rana, imi dau seama dupa incruntătura de pe fața lui. Cand ma vede imi zâmbește ușor, ii sar in brațe, dar asistenta ma face sa ma depărtez puțin cand ii pune ultimul bandaj la rană.
"Aiden?" Maya il striga panicata, ii sare in brațe, lacrimile ei il fac sa se înmoaie imediat.
"Prințesă!" o sărută si ii zâmbește dragastos, nu credeam ca o sa imi vad fratele mai mic asa prea curând. "Imi pare rau ca nu am răspuns, dar am avut cateva probleme" face semn cu privirea spre bandaj.
"Esti nebun? Ma bucur ca esti teafăr si in siguranță" o lasă pe asistenta sa ii curete si rănile de pe față.
"Imi pare rau, Aiden!" el ma privește confuz "Este numai vina mea" sta nemișcat in timp ce eu las privirea in pământ.
"Sky, chiar daca sunt mai mic, cred ca sfatul meu o sa te ajute.........Cand se întâmplă ceva, nu mai da mereu vina pe tine" imi ridic privirea si observ ca este destul de serios, nu glumește "Nu e vina ta pentru ce am pățit eu, nu e vina ta ca părinții nostri si Elisa nu mai sunt si nu e vina ta ca Sonia a murit. Asa le-a fost scris Sky, ei sunt bine acolo sus, noi mai avem de muncit sa ajungem langa ei, gândește-te ca Sonia a facut asta ca sa te apere, sigur si tu ai fi facut la fel pentru ea sau pentru mine acum si te-ai fi supărat daca as fi dat vina pe mine, gândește-te ca si ea este supărată acum pe tine pentru ca te învinovățesti mereu. Bine ca am avut puțină putere sa te imping pe pat, nu as fi vrut sa pățești ceva"
"Mulțumesc" ii zâmbesc stânjenita ca suntem priviți de cei din grup ai au auzit tot.
"Sunt namila de om si totusi am ajuns sa fiu violat si batut de o fata, sa vezi si sa nu crezi" Aiden isi deschide gura, după ce privește cum cadavrul astupat este dus la masina, Miranda si-o merita, mi-ar fi fost mila de ea, daca Sonia ar fi trăit.
"Stai ce?" Maya este confuza.
"O sa iti povestesc eu mai încolo!" ii spun la ureche si ma asez langa Aiden obosita si ametita rau.

"Sunteti bine, domnișoară? Sunteți palida la fața!" asistenta ma privește dupa ce inchide ușa la ambulanță.
"Imi voi reveni, sunt doar obosită, iar sarcina nu ma ajuta deloc"
"Hai sa te așezi, iubito! Mergem la sectie sa ne ia declarații" ma prinde Vlad de mijloc, care cred ca a auzit conversația.
"De ce totul trebuie sa fie atat de complicat?"
"Asa e viata in general, surioara!" Aiden trece zambind pe langa noi de parca nu s-a întâmplat nimic astăzi.
"Cred ca drogurile alea i-au distrus si ultimii neuroni" Vlad incepe sa rada de fata mea si ma baga in masina.