A lost soul - FINALIZATĂ

28

Dupa 2 ani

"Casa de piatră!" dupa mii de invitați pe care i-am întâmpinat, ne așezăm si noi jos.
"Doamna Parker, fetița dumneavoastră ma privește dubios" Luca privește ingrozit spre Beatrice.
(Media Beatrice)
Incep sa chicotesc si o iau din bratele lui, este atat de dulce si cuminte, a moștenit ochii pătrunzători ai tatălui ei. Incepe sa râdă cand se uita la Vlad, toti mor de dragul ei, de aceea astăzi este îmbrăcată in roșu nu vreau sa i se facă rău mai târziu de la un deochi. O ia din brate de la mine, iar ea zâmbește si mai mult, ar trebui sa fiu cumva geloasa?

"Si Sky, cum e sa fi măritată?" Agnes bea din șampanie langa mine si il privește pe Luca cu subînțeles.
"Ce ar fi sa mergem la o tigara băieți, haideti" se ridica blondul, o iau in brațe din nou pe Beatrice si ma întorc spre fete si roșcată.
"Ba, ce a fost asta? Nu imi spune ca e un papă lapte..."
"Bingo! Lașul..."
Eu doar am intrat in joc nici nu stie roșcata ce are blondul in minte.
Oftez si o las sa mearga la dans cu fetele, in timp ce eu mergeam la părinții lui Vlad, pentru a o lăsa pe Bety.
Incep sa dansez si sa rad cu fetele mele, Aiden ajungând sa faca spectacol in mijlocul nostru.
Sunt atat de fericită! Inca simt golul ce ma apasă, am lăsat patru scaune libere, patru persoane care mi-as fi dorit sa fie aici, dar au ajuns prea devreme in cer.
Imi este atat de dor de ei, ba chiar înainte sa mergem la biserica am fost sa vorbesc cu ei, oarecum, sa le aprind o lumânare si sa imi vada rochia de mireasă. Cand am născut, primul lucru pe care l-am facut cand am iesit din spital a fost sa le-o prezint pe mica prințesă. Asa cum si-ar fi dorit, ma bucur ca i-a plăcut Soniei numele ei, daca ar fi fost aici pe ea as fi pus-o nășică, dar se pare ca nu primim de multe ori ce ne dorim.
Nașii de nunta sunt Iris si Anghel, iar de botez Luca si Agnes. Am vrut sa nu avem discuții in grup asa ca i-am împărțit. Pot spune ca Agnes s-a ținut de cuvânt si acum mi-a umplut casa cu jucării, rochițe si pantofiori. Am ras de ea o luna întreaga, s-a stresat ca cica nu pare mulțumită cea mica, dar ea nici măcar nu stie ce vorbește roșcata sau ce i-a adus.

Fetele s-au strâns in spatele meu pentru a prinde buchetul, ma prefac ca il arunc si ma întorc mergând țintă spre roșcata ce ma privea confuza si șocată in același timp. Ii dau buchetul si ii fac semn sa se întoarcă, in fața ii apare Luca ce sta într-un genunchi, ce frumos! Eu am fost ceruta pe acea insula pustie, nimeni nu a aflat pana nu am ajuns acasa, ca nu aveam nici pic de semnal.
"Agnes....vrei sa fi soția mea?" ea isi pune o mana la gură, el este emotionat de mai are putin si lesina.
"Da da da!" ii sare in brate țipând de fericire. Dupa ce ii așează inelul pe deget, ea se întoarce spre noi fericită, aplauze in tot localul se aud.

"Trebuie sa o schimb pe Bety!" le spun fetelor ce ma urmeaza pe scarile din hotelul de lângă local. M-am schimbat de rochia de prințesă într-una alba din satin, mai lejeră.
"Fetelor, voi știați de planul lui Luca?" Agnes ne privește cu subînțeles.
"Da, Agnes, dar nu puteam sa iti spunem si sti cel mai bine de ce" Iris pregătește un nou scutec, iar eu o asez pe drăgălașa mea fiică.
Le privesc dragastoasa pe cele doua, apoi ma uit in gol.
"Lipsește cineva, iar eu nu pot uita asta, fetelor!" Sonia imi apare din nou in gând.
"Sky si nouă ne este dor de ea! Mereu va fi aici cu noi, chiar daca nu fizic, tot va fi, nimeni nu o sa ii ia locul" le îmbrățișez, cea mica deja cerșind atenție cu râsul ei cristalin, asa ca terminăm  sa o schimbăm.
"Doamne, ce inger de copil! Vin-o la nașa" Agnes o ridica in brațe si coborâm jos, cred ca o mai tin maxim o ora, apoi la somnic.

"Te iubesc foarte mult!" ma sărută Vlad in timp ce ne-am așezat langa cea mică, deja era dimineață.
"Te iubesc enorm de mult" ii raspund înapoi "Dar tot trebuie maine sa ne apucam de despachetat" ii dispare zâmbetul si oftează.
Ne-am cumpărat o casă, eu lucrez ca antrenoare de dans si atletism, iar Vlad a ajuns sa mai lucreze cu tatal lui in firma imobiliara si este jandarm, mereu i-a plăcut sa-i bată pe toți, sa ii puna la punct, plus ca iese devreme la pensie. Astea sunt primele lui motive....
Am ras putin de el, dar e ok, deja este prea protectiv cu cea mica, a scris pe o foaie contract "Nu o sa am iubit pana la 18 ani", i-a dat un pix si ea a mâzgălit foaia cu care o sa o zăpăcesca toata adolescența.
Este foarte grijuliu si faptul ca nici pe mine nu ma desconsidera in niciun minut si ma simt iubita la maxim, ma face sa fiu super fericită.
Marco si Geanina au mai făcut un copil, care s-a născut de curând, o sa mergem în vizită, va fi primul zbor pentru Bety, sper sa fie totul bine.

M-am trezit dimineața cu un plânset pe fundal. Am ridicat-o pe micuță din pătuțul ei si am mers direct in bucătărie pentru a-i face lapte praf. Am preferat sa o înțarc devreme caci e mai bine asa, dupa s-ar fi învățat prost si m-ar fi ranit si pe mine, căci oricum am avut niste probleme cu alăptarea.
Am sunat-o pe Agnes, care vine oricum la pachet cu Iris, pentru a sta cu cea mica, i-am pregătit niste fructe, precum kiwi, banane, capsuni si piersică, le-am pisat si pus într-un bol.
"Nășica a ajuns!" Agnes ne zâmbește apoi o ridica sărutând obrajii rozalii a prințesei.
"Esti ok?" Iris imi zâmbește si ridica bolul de pe blat.
"Da, sunt doar putin obosită" ea îmi face cu ochiul si se duce la cele doua in living, s-au asezat pe canapea si ii dau din fructe lui Bety.
Eu ma apuc de despachetat dupa ce il trezesc pe Vlad.
Eram in camera micuței mele, simțind o anxietate super mare.
Mi se taie respirația cand ma gândesc din nou si la trecut si la viitor, de aceea de multe ori, de fapt întotdeauna e bine sa te gândești doar la prezent si sa trăiești acolo.
Ziua absolvirii imi reapare in minte, am ținut un discurs in care am povestit tot ce am facut toti si am avut un moment in care am vorbit doar de Sonia,a fost in memoria ei, mereu o sa o am in suflet, ii port pe toti cei dragi acolo.
Mai am momente grele in care imi amintesc, am ramas cu sechele din toate acele dăți, mai ales cand persoanele dragi si-au pierdut viata in fata mea, a fost greu si totusi sper ca într-un final poate nu o sa mai doară atat de tare.

"Sky? Plange Bety!" cobor repede pentru a o calma pe micuța. Vlad intra in casa cu două cutii mari in brațe, dar se oprește in loc cand ma privește, se încrunta si ma scanează părticică cu părticică.
"De ce ai plâns?" incerc sa par confuza, dar isi îngustează ochii, cred ca si-a dat seama ca ma prefac.
"Nu am plans, se poate sa fie de la praf, am curățat si aranjat in camera" ma mai privește suspicios cateva secunde, apoi se uită la fete care par la fel de confuze, urca la etaj, iar eu expir ușurată.
"Sky, ce ti se întâmplă? Putem sa te ajutam cu mai multe daca esti prea obosită"
"Nu fetelor, îmi faceți oricum o favoare mare ca stați cu Bety, am o perioadă mai grea, in care sunt la pământ pe plan mintal cel mai mult, apoi sentimental" ma așez jos si beau din cafeaua de pe masă, care cel mai probabil este a lui Vlad.
"Stiu la ce te gândești mai exact, lasa trecutul in spate, Sky! Gândește-te si tu, ai o familie, o fetita sănătoasă si minunată, un soț bun si iubitor, ai prieteni si frați ce nu te vor lăsa sa mai pici vreodată, vom fi toti langa tine, mereu, dar asa este viata, cu timpul, mai devreme sau mai târziu toti ne ducem." blonda imi strange umerii usor, iar Agnes o ridica pe cea mică, care ma privește zâmbind.
"Mulțumesc, cred ca aveam nevoie sa aud din nou aceste cuvinte" ii strang mâna si ma ridic pentru a merge din nou sa ma apuc de treaba.