A lost soul - FINALIZATĂ

19

Muzica răsună in toata curtea, suntem la vila făcând o petrecere, sărbătorim câștigul.
"Imi pare rau ca vom pleca!" Bran vine langa mine si Iris.
"O sa imi fie dor de voi" Marcie apare de nicăieri si ne tine mai mult de un minut in brate. Imi vine sa plang, Ivy se uita la mine cu lacrimi in ochi, dar ne abținem si incepem sa dansam îmbrățișate toate.
"Ohhhhh, eu lipsesc" Bran sare de pe scaun si se arunca pe noi.

Dupa cateva ore, ma tot intreb daca este bine Sonia, stau acum in brate la iubitul meu, uitându-mă spre camera ei, nu este, pentru ca nu se mai stie nimic de ea.
"Hai sa dansăm!" Vlad ma ridică începând un dans usor si romantic, am băut putin cat sa ma amețească, dar inca ma tin pe picioare, rochia mea bej-maronie fiind deja inconfortabila, caci imi este mulata pe corp.
Oare o sa pot uita in seara asta de tot ce e rau si sa ma distrez? Il observ si pe Aiden vorbind cu băieții din echipa, ma bucur ca este fericit.

×××

Oftez si ma uit la paharul din mâna mea, nici gust nu are. Ma intreb, oare unde este Vlad....
Ultima oară l-am văzut aproape leșinat, cred ca e in cameră, dar nu înțeleg căci nu a băut atat de mult. Urc usor, ajungând la camera noastră, nu era aici.
"Vlad?" intru in fiecare camera, pana ajung la ultima din capătul holului, aud ceva, așa ca intru direct. Il observ pe Vlad mai mult dormind, fiind aproape lesinat si mormaind ceva, era fără tricou, iar deasupra lui era Miranda, am văzut negru in fața ochilor, ma reped la ea si o trag tare de păr, căzând pe jos.
Vlad, nici măcar nu se mișca, nu schițează nimic, la dracu, tarfa sigur l-a drogat, am pățit-o si eu mai de mult la fel, tarfa ar face orice ca sa ne despartă, el asa ceva nu ar face, il cunosc prea bine!
Ii dau un pumn tare in față.
"Te omor, tarfo!" ii dau încă un pumn care o lesina mai tare, o scot pe hol, tarand-o pe jos, Anghel ma observa cand iese din camera.
"Du-te si ia-l te rog pe Vlad de acolo, de asta ma ocup eu!" el se duce direct in camera de unde am iesit, la cati nervi am sigur s-a gândit sa nu intervină, o bag in altă camera, cea in care stăteam noi mereu, cand nu aveam chef de cei de jos, era o masa acolo, o dau cu capul de ea.
"Ti-am spus sa nu te pui cu mine, tarfulita? Tu chiar nu te liniștești? Data viitoare iti promit că nu mai scapi vie, nu te pune cu cineva care te-ar putea distruge ușor!" o mai dau odată cu capul de acea masă, o trag afară din nou si o las pe scări, Luca urcă repede cu Bran si Alex.
"Luați-o de aici va rog, ca o omor" zic abtinandu-ma cu greu, ma întorc pe călcâie si merg in cameră. Ii mulțumesc lui Anghel si inchid usa cu cheia dupa el.
"Iubire, hai sa te dezbrac de hainele astea" ii spun obosita si fiindu-mi milă, el doar mormăie ceva, nici nu realizează ce spun. Tricoul nu il mai are oricum, ii dau cu greu pantalonii jos, lăsându-l in boxeri.
Mi-am făcut repede un duș si m-am așezat lângă el închizând ochii, pernă fiindu-mi pieptul lui.
"Te iubesc mult, te-am salvat eu de sperietoarea de ciori... Noapte buna!"

"Skyler" privesc spre sursă si imi vad mama, alerg spre ea, ajungând sa o îmbrățișez.
"Mama, imi este atat de dor de voi!" imi șterge lacrima si imi zâmbește cald.
"Vom fi mereu prezenți, Sky! Mereu suntem langa tine si te vom apăra, te iubim mult si pe tine..... Si pe frații tăi" din lumină ies si cei doi, tata si blondina mea, ii îmbrățișez si plâng atunci când se depărtează, iar eu nu mă mai pot mișca.
"Si eu va iubesc!" incep sa plâng tare cand nu ii mai văd "Mult".....

Ma trezesc suspinând, ma ridic brusc in fund, plângând zgomotos. Vlad nu era aici, imi simteam buzele amortite si capul imi bubuia. Incep sa gâfâi, nu pot respira, atacul de panica punându-mă la pământ atunci cand am vrut sa ma ridic din pat, ma târăsc pentru a ajunge la baie pentru a ma spăla pe față, nu mai pot. Ma doare! Mi-e dor de ei! Imi pun mâna la gat, chiar daca nu mai e cicatricea, inca o simt, simt acea durere mare, iar cea din suflet fiind prea puternică, zici ca primeam mii de cuțite in inimă.
Ma asez pe spate, si continui sa plang caci nu pot face nimic.
Nu pot!