A lost soul - FINALIZATĂ

29

3 ani mai târziu

Afara adie vântul usor, este Crăciunul, zăpada a acoperit străzile deja.
Privesc aceste persoane, care au mereu zâmbetul pe buze, sunt fericiți, simt asta. Si eu sunt, mulțumesc Domnului ca am ajuns pana aici si am aflat ce înseamnă sa ai familia ta.
"Mami?! Dar fata aceasta am uitat cine este..." arata spre bruneta cu ochii verzi, lumina se reflecta in ei, zâmbesc si ma las pe vine sa fiu la nivel cu ea, ii asez mai bine căciula si fularul, apoi încep sa ii arat pe rând.
"Deci, vin asa. Bunica Melissa, bunicul Case, mătușa Elisa si Sonia"
"Si Sonia este mătușa mea?"
"Intr-un fel sau altul, da"
"As fi vrut sa ii cunosc si eu"
"Au niste persoane minunate, ba chiar Sonia a adus prima oara in plan sa iti punem numele Beatrice. Toti patru te iubesc mult si pe tine sa ști" ea zâmbește micuț si privește din nou spre poze.

Sunt fericită, chiar si dupa tot ce s-a întâmplat! Sunt bine! Am ales sa las trecutul in spate si fara sa uit persoanele ce le-am pierdut, când vorbesc despre ei am mereu zâmbetul pe buze.
"Mami, a ajuns tati!" fuge râzând la barbatul ce ne așteaptă zambind la poarta cimitirului. O ridica in brate si o pupaceste.
"Va iubesc mult! Crăciun fericit!" spun catre locurile unde se odihnesc cei patru, mai privesc o data pozele, lumanarile si florile, apoi plec zâmbind către cei doi ce ma așteaptă deja in mașină.
"Esti bine?" Vlad ma privește zâmbind dupa ce ma sărută.
"Sunt foarte bine si super fericită!" ii privesc pe amândoi, iar Beatrice sare din scaunul ei pentru copilași.
"Tati, mi-ai promis prăjitură cu ciocolată!" el ofteaza amuzat si pornește masina, incep sa chicotesc.
"Si o păpușă, ai crezut ca am uitat?" isi ridica o sprânceană si isi arata zâmbetul de îngeraș.
"Ce mai semeni cu mama ta!"
"Adica?" amândouă spunem in același timp ofensate.
"Ia stai putin..." o privesc cum deja se aseaza înapoi in scaun si isi pune centura, ocolește subiectul acum.
Vlad incepe cu râsul lui gălăgios.
"Cred ca ne trebuie o prăjitură la toti"
Dau drumul la muzica si le zâmbesc, imi mai privesc un moment soțul, iar el imi face cu ochiul.

In final, poate nu este totul fix cum imi imaginam, dar totuși am tot ce îmi doresc, o familie fericită.
Totul este bine acum!

Nu exista cuvântul "perfect", nu am sa mai fiu atat de egoistă si încrezătoare.....
In final am înțeles ca nu eu sunt sufletul rătăcit, ochii verzi a pisicuței îmi apar in minte când mă gândesc la aceste cuvinte.

Aveți grija de voi si iubiti toate momentele cu cei dragi, nu va mai gândiți la trecut sau viitor, trăiți in prezent! Nu știți cât o sa mai aveti lângă voi oamenii care chiar va iubesc!
Toti avem sansa la fericire,dar trebuie sa si lupti pentru asta, nu o sa ai totul dat pe tavă niciodată.

Aveți grija de voi, promit ca si eu voi avea!

Prețuiți viața, căci este doar una!

Sfârșit!!!!! ☀️