☆ Trădarea trandafirilor
Aleydis a trăit întreaga ei viața știind că niciodată nu va fi acceptată de elfii din Larsenia, fiind fiica bastardă a unui rege mort și a unei femei dintr-un sat de pe granița. Preferând să trăiască în micul sat al ma...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Aleydis nu a putut dormi. Oricât de mult a încercat, oricât de obosită era, de fiecare dată când închidea ochii vedea din nou cadavrul bărbatului pe care l-a ucis. Știa că striga în somn și era recunoscătoare că Alandra o trezea înainte să o audă mai mulți oameni.
Oare așa se simțeau frații ei după o bătălie? Singurul lucru la care se putea gândi este dacă acel om a avut o familie, dacă, din vina ei, o femeie este văduva și niște copii, orfani. Nu ar dori niciunui copil să-și piardă vreunul dintre părinți, căci Aleydis știe prea bine acea durere. Ce ar spune tatăl ei dacă ar vedea-o acum? Ar fi dezamăgit. După cât de mult a învățat-o, Aleydis tot a eșuat în a-și controla magia. Nu a vrut să îl ucidă, ci doar să îl îndepărteze de ea.
Trenul se oprește brusc, iar Aleydis este surprinsă. Nu a durat la fel de mult pe cât se aștepta, dar poate ea nu a simțit trecerea timpului. Ar trebui să fie fericită că își va vedea fratele. Va fi mai ușor așa. Deși Kiernan era deja căsătorit când Aleydis s-a născut, iar diferența de vârsta dintre ei era mare, fratele ei mereu a încercat să fie acolo pentru ea. Când era mică, iar tatăl ei era ocupat, Kiernan și Indira stăteau cu ea, neavând atunci copii.
Pentru o clipă, se simte cum obișnuia când era mică și făcea o greșeală. Orice ar fi putut face, știa că fratele ei mai mare va avea soluția.
Coborând din tren, Aleydis își permite să respire ușurată. Fiind mult mai aproape de Kasehlia și de mărețul arbore, magia ei devenea mai puternică. Nu îi este greu să-și vadă fratele care avea cinci gărzi cu el de data aceasta. Da, Kiernan a pierdut puțină încredere în alianță. Fața lui era inexpresivă, deși o privire dură putea fi citită în ochii săi. Pentru o clipă, privire devine plină de compasiune când se uită la Aleydis.
– Rege Edgar, am avut o înțelegere. Totuși, se pare că a durat o săptămână până când unul dintre oamenii tăi a încercat să îmi ucidă sora.
– Soldatul respectiv a acționat singur, pentru a-și răzbuna bunicul care a murit acum câțiva ani în război. Totuși, vă asigur că vom lua mai multe măsuri pentru a asigura siguranța surorii Majestatii Voastre.
– Îmi spuneți că sora mea a fost atacată pentru că un soldat a decis să-și răzbune bunicul? Dacă copiii și nepoții oamenilor voștri nu pot uita ceea ce li s-a întâmplat strămoșilor lor, de ce poporul meu poate ierta ceea ce li s-a făcut lor?
Regele Edgar ezită, dar Aleydis știe că fratele ei nu poate abandona alianța. Au nevoie de ea, înainte ca grupul care a încercat de multe ori să îi ucidă să lovească din nou.
– Dacă vă vom chema să luptați de partea noastră, Kiernan spune, veți veni și nu veți pune întrebări. În schimb, sunt dispus să iert ceea ce i s-a întâmplat surorii mele și să consider să vă sar în ajutor dacă sunteți în război. Puneți să îmi dați un răspuns după ce vorbesc cu sora mea.
