Capitolul 13

6 3 0
                                    

    Era dimineața și Emily mânca micul dejun ignorându-i pe Tyler și Mihai care vorbeau despre arme. Emily observă cât era ceasul și se înecă. Tyler și Mihai se uitau la ea care bea un pahar cu apă.

    — Tyler, ce iubită ai și tu. Îi zise Mihai.

    — Nu e iubita mea. Zise Tyler aruncându-i lui Mihai o privire ucigătoare.

    — Te-ai trezit cu nervi? Zise Emily.

    — Da.

     — E bine de știut. Dar să nu omori pe cineva ca să te calmezi! Să știi că ajungi la închisoare.

     — Atunci ar trebui să fiu la închisoare.

     — Vrei să te duc acolo? Zise Emily sarcastică.

     — Cred că o să fiu mai cuminte.

     — Bună idee. Zise Mihai.

     — Știi Mihai, tu ești a doua persoană care crede că eu și Tyler suntem împreună.

     — Cine e prima persoană? Întrebă Tyler șocat.

     — Lila a zis înainte să te cunoască. După s-a răzgândit când a aflat că pe tine te-a înjunghiat în mână. A zis chiar că o meritai. Zise Emily zâmbind.

    Emily își mâncară mâncarea și ieșiră pe ușă, Tyler vine din urma ei. Acesta era în spatele lui Emily.

    — E ciudat să știi că cineva e în spatele tău. Nu îmi place ca oameni să stea în spetele meu.

    Tyler se duse mai în față.

    — Mă urmărești?

    — Ce vrei să fac? Nu știu locurile. Dacă mai lăsa singur m-aș pierde.

    — Nici nu mă așteptam să știi locurile într-o zi.
Emily și Tyler erau în fața unei cofetării când două persoane o îmbrățișă pe Emily, iar aceasta își pierdu echilibrul și căzu pe jos. Tyler era confuz. Emily se uitaseră cine o îmbrățișară și își văzu cele două prietene care rămase în lumea normală.

    — Fetelor, ce dor mi-a fost de voi.

    — Și nouă. Zise cele două fete.

    — Cine sunt ele?

    — Ele sunt Nina și Raluca.

   Nina avea părul roșcat, creț și scurt, avea ochi verzi și purta ochelari, iar Raluca avea părul ca pana ciorii, drept și de lungime medie și avea ochi căprui.

   — Emily, el e iubitul tău? Zise Nina.

   — Nu. De ce toată lumea crede asta?

   — Păreți să fiți foarte apropiați. Zise Raluca.

   “Chiar suntem” își zise Emily în sinea ei.

    — Deci Emily, unde ai fost? Zise Nina.

   Emily se uită la Tyler și îi zise:

    — Să îi spun?

    — Lumea din care venim e un secret.

    Emily se uită la cele două fete.

    — Nu pot să vă spun.

    — Un om a zis că te-a văzut luată de un o negru. Zise Raluca.

    — Deci chiar au văzut.

   Emily își dădu seama ce tocmai zise.

    — Deci un om în negru te-a răpit? Zise Nina.
Emily se uită la Tyler.

    — Ce să le zic?

    — Adevărul. Dar doar dacă pot ține un secret.

    — Pot.

    — Atunci zile!

   Emily nu știa de unde să înceapă să îi zică, așa că mai întâi îi răspunse la întrebare :

    — Da.

    — Serios? Zise Raluca.

    — Da.

    — Mai am o întrebare : Cine e el? Zise Nina.

    — Am uitat să vă zic. El e Tyler.

    — E un nume ciudat. Zise Raluca.

    — Sunt la fel de ciudat ca numele meu.

    — Nu e adevărat. Nu ești ciudat.

    — Dar nici nu sunt un om normal.
 
    — Să zicem un criminal. Vrei să îți zic așa?

    — Nu. Vreau să îmi zici pe nume.

    — Emily, poți să ne zici toată povestea? Zise Nina.

    — Sigur.

     Emily le-a spus tot fetelor, le-a mai spus și Tyler câte ceva să înțeleagă de ce făcuse unele lucruri. Fetele erau speriate când auziră de povestea cu lupul. Uneori fetele plângeau, Emily habar n-avea de ce. Dar după ce le spuse tot fetele au îmbrățișat-o pe Emily.

    — Ai trecut prin atâtea. Vom fi alături de tine până la final. Nu te teme. Zise Raluca.

    — Te vom ajuta cu tot ce ne ceri! Zise Nina.

    Tyler observă că era seară.

    — Emily hai la Mihai!

    — Da, vin acum. Ne vedem mâine fetelor.

    Cei doi se duse la Mihai acasă și Tyler o întrebă pe Emily :

    — Cum a fost ziua de azi?

    — Minunată.

    Emily mâncase și se duse fericită la somn. Avea nevoie de zile bune la câte se întâmplaseră.

Prințesa Apelor Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum