Prințesa Apelor

Capitolul 30

   Emily, Tyler, Nicolas și Bianca se treziseră, dar nu în palat, ci într-un loc pe care Emily îl arătă lui Tyler.

   — Unde suntem? Întrebă Nicolas.

   — Nu-mi vine să cred. Suntem…… la orfelinatul din lumea normală. Zise Bianca.

   — De fapt nu suntem la orfelinat, suntem în coșmarurile mele. Asta visez în fiecare seară. În curând va veni o creatură care vrea să ne omoare, pe mine nu mă omoară, doar mă face să mă trezesc, dar pe voi, nu știu dacă vă va trezi sau vă va omorî. Zise Emily. Vă rog să aveți grijă sau voi avea eu grijă de voi.

   — Cum arată această creatură? Întrebă Tyler.

   — Nu știu cum să vă explic.

   — Nu scapi de această creatură ca să nu te mai trezești speriată? Întrebă Bianca.

   — Mereu îl omor, dar la sfârșit, vine cineva și îmi face ceva. Niciodată nu reușesc să scap de-a binelea.

   — Și ce trebuie să facem să scăpăm de creatură? Zise Tyler.

   — Să facem? Ce trebuie să fac. Nu vreau să vi se întâmple ceva.

   Emily făcu un nor de umbră uriaș care îi luase pe Tyler, Nicolas și Bianca în aer. Când Tyler încercă să sară de acolo, norul se făcu o cușcă care îi prinse.

   — Știi că vom fi atenți, nu? Zise Tyler. Vreau și eu să fiu fugărit de acea creatură.

   — Și noi. Zise Bianca.

   Cușca din umbre dispăru și îi eliberase pe cei trei.

   — Ce trebuie să facem? Zise Tyler.

   — Creatura va veni după noi și noi trebuie să scăpăm. Vom intra într-un hol, imediat ce intrăm acolo creatura ne va căuta. Poți câștiga găsind o cheie din oase și cu ea trebuie să găsești o ușă albă. Dacă ai deschis-o te trezești. Deci, tot ce trebuie să faceți e să găsiți o cheie și să vă duceți pe partea cealaltă a uși. Dar să nu faceți zgomote creatura are auzul foarte bun. Și ca să
știți, imediat ce e eliberată creatura puterile mele se opresc.

   — O să fim atenți. Zise Tyler.

   — Am o întrebare : Cum ați ajuns aici?

   — Am vrut să te facem cumva să dormi bine. Așa că Nicolas a cumpărat o poțiune de dormit. Eu i-am zis că am o presimțire rea dar ei nu m-au ascultat. Nicolas ți-a pus în ceai poțiunea și ți-a adus-o Bianca atunci. Eu nu am contribuit cu nimic.

   — Voi știți că poțiunile de somn te duc în visul persoanei ca să rezolvi problema ?

   — Știam dar nu m-au lăsat să zic un cuvânt.

   — Zice cel care s-a rugat de mine tot drumul să îți dau eu ceaiul. Zise Bianca. A vrut să ai în continuare încredere în el. Ține foarte mult la tine. A vorbit despre tine tot drumul.

   — Nu e adevărat. Jumătate de drum.

   — Nu e nimic, ați încercat să faceți un lucru bun. Acum dacă sunteți pregătiți, putem intra.