Te-as lua în brațe
Și-n albe așternuturi răcoroase,
de mătase
Te-aș arunca
Goala
Între perne moi
Ca norii
Intr-o noapte torida de vară,
Dăruindu-ți veșnicia
Și răcorindu-ți trupul arzând,
Te-aș arunca în ceruri
Dându-te înapoi zeilor ce te-au trimis pe pamant,
Cei ce te-au creat din spuma mărilor
Răpindu-mi sinele
Dându-l ofranda zărilor
Lasandu-mă dezarmat.
Ți-aș turna-n pahare ambrozie si nectar
Îmbătandu-ți sufletul
Prea pur pentru lumea asta rea,
Doar astfel ai putea vedea
Fericirea.
O, tu, zeița zilelor si nopților
De vară
Tu, mi-ai răpit sufletul
Dintr-o singura privire
Și ai lăsat în urmă
Trupu-mi dezgolit.
