Când au ajuns acasă la Grace, muzica în surdină învăluia livingul. Draperiile nu erau trase, permitand astfel soarelui sa lumineze cu putere incaperea. Ferestrele larg deschise lasau ca aerul plin de miresme imbietoare sa patrunda in interior.
Masa era asezata chiar in mijlocul camerei. Sase scaune, erau aranjate de jur imprejur.
Davina si Ryan erau pe terasa, savurand ceva de baut, discutand in soapta. Olga nu se vedea prin imprejurimi, Grace banuind ca aceasta se afla la bucatarie, facand ultimele pregatiri.
-Buna tuturor, striga Grace, cu glas vesel in timp ce se apropia de terasa.
Davina se intoarse, catre ea incruntandu-se.
-Aveai de gand sa mai intarzii mult? Mi s-a lipit stomacul de foame, dar ca de obicei nu te gandesti decat la tine.
-Imi cer scuze. Din cauza mea am intarziat. Ne-am intins mai mult decat am planuit. Dar, important este ca suntem aici, acum, spuse Adam, inconjurand umerii lui Grace si tragand-o spre el. A venit toata lumea?
-Daca ai lasa rautatile astea, ai fi chiar simpatica. Am impresia ca ti-ai pierdut toata vioiciunea, in momentul in care ti-ai scurtat parul... sau atunci cand te-ai facut femeie de casa? Erai mai vesela pana sa te mariti. Ce pierdere, replica Grace, putin iritata de primirea avuta.
-Spui asta pentru ca ti-ar fi placut ca tu sa fii cea care se casatoreste cu Ryan, se rasti Davina, venind amenintator catre Grace.
-Esti bolnava. Aceeasi si aceeasi placa... mereu aceeasi discutie... Ai de gand sa o tii asa pana la adanci batraneti? intreba Grace, fara sa se teama de privirea Davinei amenintatoare, rezemandu-se de tocul usii.
-Nu sunt eu de vina ca nu scapi ocazia de fiecare data sa-mi reamintesti ca tu ai fost prima in viata lui Ryan, dar asculta-ma bine, nu conteaza cine este prima... ci, cine este ultima.
-Eu nu bat apropouri, doar remarc niste schimbari in comportamentul tau, care este ciudat, iar cu privire la mine, pot spune chiar rautacios. Cu ce ti-am gresit atat de tare, de nu ma suporti? intreba Grace, privind-o cu interes.
-Doar tu remarci schimbari, spuse Davina ridicand din umeri.
-Ma ranesti de fiecare data cand ai ocazia, nu ti-am gresit cu nimic si tu continui sa fi rautacioasa.
-Probabil pentru ca asa meriti, replica Davina cu rautate.
-Hei, eu zic sa va linistiti... discutia asta nu are nici un rost... interveni Adam, incercand sa opreasca cearta celor doua surori.
-Lasa-ne, spuse Grace, luandu-l pe Adam de brat. Cred ca e timpul sa ne spunem tot ce avem pe suflet. Mergeti in bucatarie. Sigur Olga are nevoie de ajutor. Ryan, te rog sa ne lasi singure.
Ryan se uita uimit catre Davina, asteptand ca ea sa-i dea acordul si cand aceasta misca usor din cap, in sens pozitiv, il urma pe Adam in bucatarie.
Ramase singure, cele doua surori se priveau insistent, fara sa clipeasca, parand ca doi inamici intr-o cusca.
Grace se tranti pe unul din scaunele aflate in apropiere, pierzand contactul vizual pentru cateva secunde.
-Stai jos. Nu vreau sa-mi sucesc gatul privindu-te.
-Stau jos cand vreau eu, nu cand imi spui tu, zise Davina, asezandu-se insa, pe scaunul aflat in fata lui Grace.
-Deci?
-Deci ce? intreba Davina. Tu ai vrut sa vorbim, asa ca, te ascult.
-Am vrut sa vorbim pentru ca simt ca ai vrea sa-mi spui multe si poate nu ai avut ocazia. Acum ai aceasta ocazie. Imi poti spune de ce prezenta mea te deranjeaza atat de rau?
CITEȘTI
JURNAL DE FAMILIE (Finalizată)
Romance„Dragoste, ură, amărăciune, bucurie, tristeţe, încântare, confuzie, teama, mânie, dorinţa, vinovatie, rușine, remuşcare, regret... Şi nu poţi controla niciunul." Jurnal de familie- Patru destine impletite, patru fortărețe ce se ating fără să se conf...
