Capitolul 46-Şi ingerii mor

6.5K 600 97
                                    

Cand ajunse in parcarea resedintei sale, Boris era transfigurat. Opri masina si abia controlandu-si picioarele, intra in casa. Brandon si Georgina il asteptau in living, asa ca imediat ce l-au vazut au venit amandoi spre el.

-Ce face mama?

-O sa fie bine? intreba si Georgina la fel de ingrijorata.

-Nu stiu nimic. Deocamdata i se fac analize.

-Si-a revenit? Ai reusit sa o vezi, sa vorbesti cu ea? intreba Brandon.

-Nu, raspunse Boris amarat.
Se tranti pe canapea, sprijinindu-si capul in maini.

-De ce nu ai ramas la spital? intreba Georgina.

-Pentru ca medicul care o ingrijeste mi-a spus ca nu am de ce ramane. Nu mi s-a permis sa o vad in aceasta noapte. Daca apar ceva noutati, ne vor anunta. O sa merg maine dimineata la prima ora si sper ca totul sa fie bine. Lovitura a fost destul de puternica si a pierdut mult sange, spuse Boris, masandu-si tamplele

-Nu are cum sa nu fie bine. Mama este o femeie puternica. Probabil ca s-a dezechilibrat si a cazut. Nu trebuie sa fie neaparat ceva grav.

-Sper, raspunse Boris, oftand.

-Eu ma duc sa vad ce face Celine. Dupa plecarea voastra a fost foarte agitata.

-Vin si eu, spuse Brandon. Tata, ai nevoie de ceva?

-Nu. Mergeti. Sunt bine. Mai stau aici putin. Vreau sa-l sun pe Adam sa-i spun.

-Crezi ca e bine sa-l ingrijorezi? E posibil sa nu fie nimic grav.

-Oricum ar fi, nu pot sa nu-l sun.

-Vrei sa-l sun eu? interveni Georgina in discutie.

Boris se uita la ea cateva secunde apoi cu glas stins spuse:

-Nu e nevoie. O sa-l anunt eu. E mai bine.

-Ok. Cum vrei. Daca ai nevoie de ceva imi spui, zise Georgina, parasind livingul.

Brandon, ajutandu-se de baston, o urma cu pasi marunti. Cand ajunse in dreptul usii se intoarse catre tatal lui.

-O sa fie bine. Nu-ti face griji.

-Asta sper si eu.

Ramas singur Boris se intinse pe canapea. Simtea ca nu-si mai poate sustine greutatea corpului. Era epuizat. Isi cauta telefonul in buzunarul pantalonilor si forma numarul lui Adam.

Dupa doar cateva apeluri acesta raspunse.

-Tata... ce-i cu tine de ma suni la ora asta?

-Trebuie sa vorbesc cu tine. S-a intamplat ceva.

-Brandon? A patit Brandon ceva?

-Nu, nu e vorba de Brandon. El este bine. A inceput sa vorbeasca mai bine si deja merge in baston, renuntand definitiv la scaunul cu rotile.

-Asta este o veste minunata. Atunci care este problema?

-In aceasta dupa amiaza, mama ta a avut un accident.

-Mama? Ce accident? Doamneee... spune-mi ca este bine. E bine, nu-i asa?

Boris ofta adanc si cu sufletul incarcat isi gasi cuvintele sa-i raspunda.

-Nu stiu nimic. Am dus-o la spital si acum i se fac investigatii.

-Cum nu stii nimic? Nu ti-au zis nimic?

-Nu aveau ce. Era inconstienta si pierduse mult sange.

-Dar ce fel de accident a avut? Cum s-a intamplat? intreba Adam, cu glas agitat.

JURNAL DE FAMILIE  (Finalizată)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum