Frumoasa Bestiei

Capitolul 10

Razele soarelui m-au facut sa ma intorc in partea cealalta, insa, nu m-am putut misca prea mult, deoarece mana mea dreapta era prinsa de ceva, care ma tinea pe loc.

Sau, mai bine zis, cineva.

Aveam ochii inchisi, insa, stiam ca persoana care ma tinea de mana era...

Hayden.

Nu puteam sa imi explic cum stiam acest lucru, insa, ceva, in sufletul meu, un instinct pe care nu stiam ca il am, imi spunea ca mana aceea care o tinea pe a mea, care radia o caldura placuta si care ma facea sa ma simt in siguranta, era a lui.

Mi-am deschis ochii, si i-am indreptat spre mana mea.

Aveam dreptate...

Hayden, statea cu spatele la mine, langa pat, sprijinindu-se cu capul de saltea, tinandu-ma de mana.

Adormise intr-o pozitie care m-a facut sa ma topesc de drag.

Nu a vrut sa urce in pat, dar nici sa plece, asa ca, a ramas in aceeasi camera, alegand sa doarma pe jos.

Oftez usor, facandu-l sa se miste putin, strangandu-ma de mana, de parca se asigura ca nu am plecat.

Zambesc usor, si apoi ma uit in jur.

Nu era greu sa ghicesti a cui era camera.

Dar cum am ajuns aici?

Nu imi aminteam prea mult, de fapt, nu imi aminteam nimic.

Ca si cum totul fusese sters din mintea mea.

Tot ce stiam era...

Eu si Hayden.

Si atat...

Sincer, mici nu aveam nevoie sa stiu mai mult.

Inspir profund si inspectez aroma delicioasa, care plutea prin camera.

Un parfum masculin, asemanator cu cel pe care il purta acum Hayden, care, insa, nu era ceva comercial, ci pur si simplu asemanator cu ceva din natura, plin de prospetimea aerului curat din padure...

In plus, parfumul lui, parea a fi amestecat cu ceva floral.

Inspir din nou, si realizez ca era aroma pe care o purtam eu.

Tot un miros care nu provenea de la vreun parfum de pe piata, ci, ceva din natura.

Ca si cum devenisem parte a naturii...

Un gand care nu m-a speriat deloc.

Ma misc putin, facandu-l pe Hayden sa ofteze si sa isi intoarca capul spre mine.

- Buna dimineata! imi spune zambindu-mi usor, facandu-ma sa simt fluturi in stomac.

- Neata! ii raspund, zambindu-i la fel de dulce.

Incepe sa se ridice, tinandu-ma inca de mana, fapt ce ma face sa ma ridic si eu din pat.

Ma ia in brate si ma trage spre el, sarutandu-ma usor pe nas.

- Cum te simti? ma intreaba, incruntandu-se putin.

- Perfect! ii spun, ridicandu-ma putin, numai sa il sarut scurt pe buze.

Raspunsul meu il face sa se incrunte  mai mult, insa, sarutul meu il face sa se relaxeze.

- Mai... tii minte cum ai ajuns aici? ma intreaba pe un ton incet.

- Ceva imi spune ca nu conteaza, atata timp cat esti cu mine! ii spun cu zambetul pe buze.

Hayden ofteaza si apoi ma ia in brate.