Capitolul 1

14.2K 935 32
                                    

Pluteam...

Sau cel putin asta cred ca faceam, pentru ca altfel nu imi pot explica senzatia de relaxare maxima care imi invaluia corpul.

Aveam bateria incarcata la 110%.

Apoi, am inspirat adanc, incercand sa ma bucur inca putin de senzatia asta.

Cred ca era si un pestisor, doi pe acolo, pentru ca am auzit cum sareau prin apa.

Apa?

Pesti?

Pentru cateva secunde am uitat sa trag aer in piept.

Eram moarta?

Asta era raiul?

Deasupra unei apei?

Bip... Bip... Bip... Bip....

Ia stai! Stiam sunetul asta.

Si la cum se auzea, mi-am dat seama ca era acel aparat care iti masura bataile inimii.

Dar cel mai important: nu murisem.

Sper...

Iar inima mea batea grozav de repede.

Ca si cum m-as fi dat intr-un Roller Coaster.

Totusi, aparatul acela insemna ca eram la spital.

Dar de ce?

Ce cautam acolo?

Incerc sa imi amintesc ultimul lucru pe care l-am facut, insa inafara de faptul ca plecasem de acasa sa imi vizitez bunica, nu imi mai aminteam nimic.

Concentrandu-ma mai mult, am simtit cum presiunea din mintea mea s-a risipit, facandu-ma sa imi amintesc totul.

Caprioara care mi-a sarit in fata masinii...

Frana pe care am pus-o prea tarziu...

Masina cazand in prapastie...

Prapastia si...

...ceea ce m-a facut sa deschid larg ochii si sa tip cat m-au tinut plamanii: lupii aia imensi care urmau sa ma manance de vie.

- Aaaaaaaaaaaaaa! ma ridic in fund, strangand cu putere marginile patului de spital.

Usa camerei de spital in care ma aflam s-a deschis imediat.

Tipul care a intrat m-a facut sa tip din nou.

Stiam ca reactia mea era una stupida, insa tipul era chiar infricosator.

Era o bruta de om.

Si nici expresia faciala nu il ajuta.

Era atat de incordat incat am crezut ca o sa i se sparga o vena principala.

Apoi mai era si felul cum a intrat in camera.

Gata sa distruga orice ii iesea in cale.

S-a uitat prin camera, si, realizand ca nu este nimeni altcineva in camera, in afara de noi doi, si-a intors capul si a strigat:

- Doctore, poti intra! Femeia s-a trezit!

Apoi, s-a dat la o parte si s-a sprijit pe peretele de langa usa, facand loc doctorului si asistentei sa intre.

- Buna ziua, doamna Cromwell! Cum va simtiti? Va doare corpul? Aveti vreo discomfort? ma ataca doctorul cu intrebari, imediat ce intra in camera, uitandu-se, in acelasi timp, la aparatele de pe langa mine.

Frumoasa BestieiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum