Frumoasa Bestiei

Capitolul 21

Pentru cateva minute nu am putut respira.

- Sa te omor? Tu auzi ce zici? Cum... Ce crezi ca spui? Nu... Nu pot! Nu! Trebuie sa existe alta cale! ii spun disperata, incercand sa il fac sa nu se dea batut.

Hayden se uita spre unchiul meu si imi face semn, de parcs incerca sa imi spuna ceea ce stiam deja.

Unchiul meu avea dreptate.

Nu puteam sa fac nimic. Aveam mainile legate. Sa ucid creaturile insemna sa ucid ceea ce aveam eu cel mai scump pe lume.

Pe Hayden...

- Nu. Nu! Nu pot sa cred ca imi ceri asta! Nu! Nu! ii spun printre lacrimi, lasandu-ma in jos, la el.

Hayden ma ia de mana si mi-o saruta incet.

- Stii... mmhm... ce trebuie... mmhm... facut! imi spune dregandu-si vocea. Salveaza-i!

- Si pe tine? Cine te va salva?

- Nu iti face... griji. Daca nu ne vom nai intalni pe lumea asta, macar ne vom vedea pe cealalta. Atat de mult te iubesc... nu iti poti imagina. Sunt innebunit dupa tine. Nu regret nimic din ce s-a intamplat sau nu intre nou. As face-o din nou si din nou si tot asa.  Iar dca ar fi sa nu ne mai intalnim niciodata, sa stii ca tu ai fost, esti si vei fi tot ce am eu mai scump pe lume. Si nu este nevoie ca o gena de varcolac sa imi spuna ca tu esti sufletul meu pereche. Atat de mult te iubesc, imi spune el sarutandu-ma apoi pe buze. O poti face! Daca ma iubesti, salveaza-i pe toti. Haita, prietenii tai, fostul tau sef, pe toti.  O poti face. Am incredere in tine.

Unchiul meu ranjea si se uita la noi ca la circ.

- Nu o sa o faca! Nu te va ucide. De aceea am si pus-o sa aleaga. Pentru ca stiu ca nu va alege niciodata sa iti faca asta.

Hayden se uita serios la el si apoi, cu o ultima privire plina de dragoste, dedicatie si mandrie, ma impinge spre unchiul meu.

- Acum! ma indeamna Hayden. Acum, iubito!

M-am inaltat in aer si cu lacrimi in ochi, dupa ce m-am uitat pentru ultima oara la Hayden, am dezlantuit valul ucigas de energie, nimicind pe toti in calea mea.

Unchiul meu si nemortii nu au mai avut nici o sansa.

Trupurile lor s-au evaporat, la fel si casa, ramanand in urma lor campul de rapita, trupul lui Hayden si al meu...

Am irosit atat de multa energie sa ii distrug pe unchiul meu si nemortii lui, dar si pe Hayden, incat mi-am distrus si corpul meu.

Ramasese din mine numai energia.

Macar reusisem sa il salvez cumva.

Apoi, corpul imi este tras in locul unde Myriazii se duc sa isi incarce bateriile, lasandu-l pe Hayden in campul plin de rapita.

Dragostea mea, ce ti-am facut?

Sper sa ma ierti candva pentru alegerea mea de a-ti sacrifica lupul pentru a te lasa sa traiesti.

Poate ca ma vei ierta intr-o zi.

Sau poate ca niciodata.

Iar eu voi astepta acea zi, in care ma vei accepta, din nou, in viata ta, urmarindu-te de sus, inchisa in propriul meu exil.

Pe curand, iubirea mea...