Tangoul disperării- Pariul

Capitolul 2- Surprinsă de prea multe ori

Capitolul 2
Surprinsă de prea multe ori

Mă trezesc atunci când aud că cineva îmi bate în uşa de la camera mea. Mă întind după telefon şi observ că este deja ora două dupamiaza. Nu are rost să-mi promit din nou că datăviitoare când merg la o petrecere voi veni acasă până la ora 3 pentru că nicodată nu o respect. Bătăile din uşa devin mai puternice, iar iritarea mea creşte. Mă dau jos din pat şinici nu mă chinui să mă uit în oglindă. Deschid uşa şi o văd pe mama îmbrăcată impecabil ca întotdeauna şi părul său blond fiind prins într-un coc perfect. Tipic ei. 

- Bună, dragă! îmi spune şi îmi zâmbeşte, dar nu îi returnez zâmbetul. Este un băiat aici care spune că e prietenul tău. Îl cheamă Louis.

Ce caută tâmpitul asta aici?

- Da... prietenul meu. Spune-i să mă aştepte jos 15 minute, îi zic mamei.

Această aprobă şi se îndreaptă spre scări. Merg să trag draperiile şi văd că e o zi însorită pentru luna octombrie. Mă îndrept spre dulap şi îmi iau o pereche de pantaloni scurţialbaştri şi un tricou simplu negru. Fac un duş rapid şi mă îmbrac. Nu mă mai chinui să îmi aranjez părul aşa că îl prind într-o coadă simplă. Arată că o căpiţă de fan. Nici să mămachiez nu mă mai obosesc aşa că o să cobor în living.

Când cobor scările rămân uşor surprinsă când îl văd la lumina zilei. Părul sau nu este aşa cum mă aşteptăm, ci un şaten deschis, aproape blond, iar ochii infiortori de albaştri. Eîmbrăcat într-o pereche de blugi negri skinny şi un tricou simplu alb. Stilurile noastre vestimentare sunt destul de asemănătoare, iar asta mă sperie.

Când mă observă un zâmbet larg îi acoperă faţă. Nu îmi spune nimic şi nu îi spun nimic. Arătăm că doi proşti, sunt sigură.

- Ce cauţi aici? îl întreb tăios.

Chiar mă enervează foarte tare că e aici. Se va îndrăgosti de mine oricum, chit că mă port frumos sau nu. Sunt ferm convinsă că se va întâmplă aşa. Nu sunt sigură dacă simte sau nu ceva pentru mine, doar altfel de unde i-a venit ideea cu pariul?

- Ai uitat deja? Sau erai prea beată? întreabă sarcastic şi deja îmi vine să îi dau una.

- Nu aici, te pot auzi ai mei. Hai afară să ne plimbam, îi zic şi sună mult prea politicos pentru mine.

Mă aprobă şi mă aşteaptă în timp ce îmi încalţ tenesii. Cum deschid uşa o briza caldă mă înfioară. Ador când vremea e aşa, iar asta se întâmplă rar. Am mers în parcul din apropiereacasei mele şi ne-am aşezat pe o banca. Niciunul din noi nu spune nimic, iar asta devine stânjenitor.

- De ce ai venit la mine acasă? întreb din nou, de dată asta steptand un răspuns.

- Voiam să te văd. Pariul spunea că trebuie să petrecem timp împreună, ţi minte? îmi zice simplu în timp ce privirea sa e îndreptată spre cer. De când nu am mai prins o vreme căasta, adaugă câteva minute mai târziu.

Nu sunt atât de drăguţă încât să îi spun ceva, orice, aşa că continui să privesc cum ochii lui sunt un albastru mai aprins decât cerul. Nu înţeleg de ce a vrut un pariu că să 'măaibă'. M-am mai culcat cu mulţi băiaţi, iar la cât de bine arată, nu cred că ar fi fost o excepţie. E înalt şi are corpul bine lucrat, iar chipul sau e angelic.

- Vrei să facem ceva azi sau ai planuri? îşi întoarce privirea spre mine.

Nu m-au sunat nici Deborah, nici Hazel, deci probabil au o mahmureală dată dracu' şi nu îşi vor reveni până mâine.