Aceasta Este Realitatea

Realitatea V

Neliniștită, așteptam ca amintirile să mă aline, însă ele nu au mai apărut, lăsându-mă singură cu toate regretele mele.
M-am lăsat plină de dor pe spate, lovindu-mă puternic de perete.
Frigul încăperii m-a purtat cu gândul la zilele monotone, în care vorbeam disperată, la telefonul care suna în fiecare zi.
Acum, nu mai era.

Visul s-a terminat.
Coșmarul realității a început.

Deschid ochii, lăsând bătrânețea să mă îndrume spre cunoaștere. Acum nu mă mai aflam atât de aproape față de oglindă. Eram chiar la peretele opus, la câțiva metrii față de poziția inițială.
Revenindu-mi din amorțeală, privesc înduioșată reflexia formată. Chipul îmbătrânit s-a preschimbat într-unul copilăresc.
,,Nu se poate!"

Mi-am atins ușor pielea, cu degetele fine, simțind o oarecare reținere.

,,Cum aş putea să mă privesc şi să nu ştiu cine sunt?"

Tocmai am făcut cunoștință cu o altă imagine a mea.
Ultima dată când m-am privit în oglindă, timpul mi-a fost stăpân, crezând că am ajuns la capătul drumului. Acum sunt doar un copil inocent care va fi dezamăgit de realitatea vieții.