Descoperirea VI

108 22 5
                                    

În centrul încăperii, adaptat atmosferei, am observat un pian. Un șir de întrebări mi-au zburat prin minte:

,,Cine cânta la acel pian?"
,,Unde se afla acea persoană acum?"

M-am apropiat ușor, cercetând zecile de foi împrăștiate peste tot. Partituri peste partituri, o muncă desăvârșită.

Un detaliu minor mi-a atras atenția. Pe o singura foaie, pierdută lângă pian, erau așezate inițialele A.R.
Poate indicau un nume sau titlul unei opere, nu-mi puteam da seama.
Am așezat-o astfel pe stativ, după, m-am întors în fața pianului, precum mă ghidase intuiția.
Degetele mă poartă peste clape, atingerea devine fină, iar notele îmi tresar în minte.
Uitându-mă peste partitură, mi-am putut reprezenta melodia exprimată prin acele rânduri. O continuitate de sentimente mă determină să apăs ușor clapele.
Închizând ochii, așteptam ca sunetul melodios să mă aline.

Regretul a fost cel care m-a trezit la realitate. Întinsă, cu cheia în mână, durerea, amorțeala încă erau prezente.
A fost un vis. Același vis. Totul a părut atât de real.

Aceasta Este RealitateaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum