Am rămas copleșită pentru câteva secunde. Amintirea a fost atât de neclară, încât nu am putut observa detaliile.
Aşa că am luat fotografia din ramă şi am înghesuit-o cu finețe în buzunarul hainei mele, nu înainte de a privi fiecare colț al acesteia. În poză, nu puteai distinge foarte bine trăsăturile faciale, dar am rămas mulţumită cu imaginea limitată a mamei mele. Pentru mine, lucrul acesta a devenit cel mai important.
Zile în şir, am rămas cu gândul la EA, ființa care mi-a dat viaţă. Am trăit atâția ani măcinată de gândul că nu o voi mai vedea niciodată. Dacă prin vis era singura modalitate, îmi las mintea să mă poarte în culmile cele mai stranii, doar ca să pot s-o simt din nou.
Mi-am îndreptat privirea la fotografia de alături. Erau nişte copii, ale căror zâmbete mi-au luminat privirea. Cei trei întruchipau bucuria adevărată. Priveam, parcă așteptând să-mi amintesc ceva din copilăria mea.
Poate că în poză eram eu, împreună cu fratele şi sora mea. Nu puteam fi sigură.
Imaginea era atât de clară, încât puteam observa asemănările ereditare.
CITEȘTI
Aceasta Este Realitatea
General Fiction"Realitatea este o copie a lumii perfecte." -Platon •Corectări @Raluca_Panait• •Copertă @xforgotten• #30 Ficțiune generală 100 voturi, 500 vizionări 21.01.2016 . . 200 voturi, 1.000 vizionări 30.01.2016
