Descoperirea IV

112 26 2
                                    

Totul a prins viață într-o clipa. M-am simțit diferit. Nu-mi puteam explica.
Încep să-mi ating pielea, parcă pentru prima dată.
Trăsăturile îmi determină gânduri asupra părinților mei.

Unde erau acum?"

Oare mă căutau?"

Privirea mă poartă prin cameră. Acum, colțul întunecat al încăperii era gol. Telefonul nu mai era.

,,Trebuie să existe o cale!"

M-am îndreptat spre draperia șifonată, cu răsuflarea tăiată, am tras-o la o parte, dar nimic nu s-a schimbat. Încă eram izolată.
Priveam tavanul, cu lacrimi în ochi.

,,Ce se..."

Era scrijelită o formă, de mici dimensiuni. Nu o puteam distinge, eram prea departe. Am luat scaunul, și m-am urcat grăbită, privind figura. Era reprezentată o cheie.
Perceperea m-a făcut să mă dezechilibrez, lovindu-mă violent de podea. Căzând cu spatele, am simțit o împunsătură puternică, care mi-a încetinit respirația. O clipă am rămas fără suflare.
Încet, încercam să mă ridic, dar brațele au devenit atât de amorțite, încât devenea imposibil să-mi controlez propriile mișcări.
M-am întors cu fața spre podea, hotărâtă să găsesc obiectul care m-a adus în starea asta.
Tremurând, am descoperit motivul inevitabil al dispoziției mele:
O cheie.

Aceasta Este RealitateaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum